Festivalul internațional de muzică clasică “VinOpera” revine cu un program extins de trei zile de excelență muzicală

Când vorbim despre celebrarea culturii, puține evenimente regionale pot rivaliza cu farmecul Festivalului Internațional de Muzică Clasică «VinOpera».
Organizat de Fundația «Constantin Mimi» din Republica Moldova, festivalul VinOpera, ajuns deja la cea de-a șaptea ediție, îşi extinde programul și în acest an, oferind trei zile de concerte excepționale de muzică clasică în trei locaţii diferite.

Două dintre concerte, în zilele de 14 și 15 septembrie, vor fi cu acces gratuit pentru public, în timp ce evenimentul de gală va avea loc în data de 6 septembrie la Castel Mimi Wine Resort, unicul castel vinicol din Republica Moldova, inclus în top 15 cele mai frumoase vinării din lume. Evenimentul va reuni artiști și muzicieni de talie internațională și promite să fie un punct culminant al calendarului cultural din regiune. Edițiile anterioare au bucurat publicul cu participarea unor nume sonore ca renumita soprană de operă Valentina Naforniță, baritonul Iurii Samoilov, direct de la Festivalul Internațional de la Salzburg și Daniel Jinga, maestru de cor, dirijor și director al Operei Naționale din București.


Castel MimiWine Resort, gazda evenimentului încă de la prima ediție, este nu doar o vinărie de importanță istorică, ci și un promotor cheie al evenimentelor culturale din regiune. Înființat în 1893, castelul se mândrește cu o moștenire bogată din istoria vinificației moldovenești. Arhitectura sa impresionantă, podgoriile pitorești și inițiativele de sustenabilitate poziționează Castel Mimi drept un punct de reper în turismul vitivinicol internațional. În ultimii ani, Castel Mimi a devenit un veritabil centru cultural, găzduind numeroase evenimente prestigioase care atrag vizitatori din întreaga lume. Angajamentul său continuu pentru celebrarea și conservarea artelor i-a consolidat reputația de locație culturală de top și de carte de vizită a Republicii Moldova.


Cristina Frolov, președinta Fundației «Constantin Mimi»

«Castel Mimi este partenerul nostru principal şi gazda evenimentelor culturale pe care le organizăm, inclusiv Festivalul Internaţional de Muzică Clasică „VinOpera“. Acest eveniment unic atrage anual turiști din întreaga lume în Republica Moldova, promovând nu doar regiunea, ci și imaginea țării. În anul 2023, am decis să extindem evenimentul în alte două localităţi din regiune şi am organizat concerte cu acces gratuit pentru toţi doritorii din satele Varniţa şi Bulboaca. Ediția din acest an va urma același model, deoarece ne propunem să facem accesibilă muzica de înaltă calitate pentru cât mai mulți oameni. Am învăţat de la părinții noștri să ne asumăm responsabilitatea nu doar pentru noi şi familiile noastre, ci și pentru comunitatea din care facem parte.» — Cristina Frolov, președinta Fundației «Constantin Mimi»

În primăvara acestui an, evenimentul «VinOpera» a fost desemnat drept unul dintre primele 5 cele mai frumoase evenimente enogastronomice din lume prin votul publicului Wine Travel Awards, site de specialitate care premiază anual cei mai buni antreprenori din domeniul vinificației. Anterior, VinOpera a obținut titlul de «Cel Mai Bun Eveniment Vinicol European al Anului 2022», în cadrul concursului prestigios Rutele Culturale ale Consiliului Europei, organizat de ITER VITIS. Printre partenerii cheie ai evenimentului se numără Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Institutul Cultural Român de la Chișinău și Ministerul Culturii din Republica Moldova, alături de autoritățile publice locale.


Fundația «Constantin Mimi» — un promotor al culturii şi al turismului rural în Republica Moldova

Fondată în 2016 de către Cristina Frolov, Fundația «Constantin Mimi» este dedicată promovării valorilor culturale și a patrimoniului cultural național, precum și susținerii proiectelor de cercetare și dezvoltare culturală, economică, antreprenorială și socială din regiune. Misiunea fundației include încurajarea dezvoltării regionale durabile, consolidarea politicilor publice și a capacităților autorităților publice locale, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, sprijinirea inițiativelor de incluziune socială, precum și dezvoltarea turismului rural.

Printre proiectele sale durabile aflate în derulare, se evidențiază proiectul «Drumul vechi moldovenesc» — un traseu de drumeție care va uni patru sate: Bulboaca, Hîrbovăţ, Varniţa şi Gura Bîcului din raionul Anenii Noi. Scopul lansării acestui traseu este de a promova dezvoltarea durabilă în aceste localități prin atragerea de investiții și turiști, stimularea economiei locale, crearea unor noi locuri de muncă și sporirea bunăstării localnicilor care vor putea să-și comercializeze produsele. Acest proiect de dezvoltare rurală, iniţiat de fundație, este realizat în parteneriat cu Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Oficiul Național al Turismului din Republica Moldova.

Fundația «Constantin Mimi» se remarcă de asemenea și prin dezvoltarea unui proiect de consolidare a rezilienței economice a întreprinzătorilor locali împotriva dezastrelor naturale. În cadrul acestui proiect, realizat împreună cu sprijinul partenerilor internaționali ai fundației — consorțiul STRIVE, finanțat de Agence Française de Développement (AFD) și co-finanțat de USAID Moldova, implementat de Acted Moldova și partenerii săi: BSF și IMPACT —, antreprenorii pot beneficia de finanțare și de instruire în vederea integrării gestiunii riscurilor de mediu și schimbărilor climatice în planurile lor de afaceri cu scopul de a-și spori reziliența și durabilitatea afacerilor.

Ca urmare a impactului activității fundației din ultimii ani, la 26 ianuarie 2024, Fundația «Constantin Mimi» a fost decernată cu Ordinul «Meritul Cultural» în grad de Cavaler, Categoria F — «Promovarea culturii» de către Președintele României, Klaus Iohannis. Doamnei Cristina Frolov, președinta fundației, i-a fost acordat de asemenea «Premiul de solidaritate» din partea Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova pentru sprijinul acordat de fundație în timpul crizei refugiaților din Ucraina. Fundația a fost printre primele organizații care s-au mobilizat independent și, prin eforturile combinate cu ale donatorilor, a reușit să asigure într-un mod prompt peste 5000 de familii de refugiați ucraineni cu produse alimentare și de primă necesitate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Dosarul amnistiei: procurorii anticorupție au făcut percheziții în mai multe penitenciare

Procurorii anticorupție și ofițerii Centrului Național Anticorupție au făcut marți, 25 mai, percheziții în mai multe penitenciare și localități din Republica Moldova în cadrul dosarului privind amnistierea unor persoane condamnate pe viață. Anunțul a fost făcut de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat.

„Acțiunile au avut loc în cadrul unei cauze penale ce vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă ale unor persoane implicate în procesul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, precum și în aplicarea prevederilor articolelor 91 și 92 din Codul penal. Fapte de corupere comise inclusiv cu implicarea unor persoane condamnate la închisoare. Schema infracțională a avut ca rezultat eliberarea din detenție a mai multor persoane condamnate la închisoare pe viață”, a transmis PG.

Acțiunile de urmărire penală continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Știre în curs de actualizare…

kremlin.ru

Putin a semnat legea care-i permită să folosească armata pentru „protejarea” rușilor arestați peste hotare

Vladimir Putin a semnat luni, 25 mai, legea care permite președintelui Federației Ruse să folosească armata pentru „a proteja” cetățenii ruși arestați în străinătate.

Conform noii legi, Federația Rusă va putea de acum să mobilizeze armata pentru „protejarea cetățenilor ruși arestați sau supuși urmăririi penale” în străinătate, în baza deciziilor instanțelor străine. Este vorba, de exemplu, despre deciziile Curții Penale Internaționale, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin în 2023.

În februarie 2022, cu puțin timp înainte de declanșarea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, Vladimir Putin a obținut deja dreptul de a utiliza forțele armate ale Rusiei în afara țării. Decizia a fost adoptată atunci de Consiliul Federației, notează Meduza.

***

Amintim că, pe 15 mai, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini, cum ar fi reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia vor putea depune cererea direct la consulatele și reprezentanțele diplomatice ale Rusiei.

În reacție, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Kremlinului ar putea avea drept scop recrutarea de noi militari pentru războiul din Ucraina. El a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor discuta măsurile care trebuie întreprinse după decretul semnat de Putin și nu exclude convocarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse.

Maia Sandu convoacă Consiliul Național de Securitate pe tema securității energetice a Moldovei

Președinta Maia Sandu a convocat pentru marți, 26 mai, ora 14:00, ședința Consiliului Național de Securitate, anunță Președinția Republicii Moldova.

Reuniunea va fi dedicată securității energetice a țării, în contextul volatilității piețelor energetice globale și al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Participanții vor evalua impactul acestor factori asupra Republicii Moldova și vor analiza măsurile luate pentru protejarea cetățenilor și a economiei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Igor Dodon

O nouă ședință în dosarul „Kuliok”: Ceban a lipsit din nou. Cine a depus mărturii și ce au declarat

O nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte Igor Dodon, a avut loc luni, 25 mai, la Curtea Supremă de Justiție. Au fost audiați doi martori ai apărării: Sergiu Groza, fostul procuror și ex-deputat socialist din raionul Florești, și Valeriu Ciorici, președintele Organizației Teritoriale Rezina a PSRM. Primarul capitalei, Ion Ceban, citat ca martor al apărării, nu s-a prezentat la ședință, audierea sa fiind amânată pentru 9 sau 10 iunie.

Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a remarcat că ambii martori audiați au comunicat aceleași circumstanțe, că nu erau responsabili de gestiunea financiară a PSRM și că toate responsabilitățile reveneau sediului central din Chișinău, și a subliniat că această repetiție nu schimbă nimic din perspectiva acuzării.

„În adunare, schimbarea poziției numerelor nu schimbă rezultatul. Pot să vină 100 de persoane și să comunice aceleași circumstanțe. Asta nu schimbă nimic. Este clar că nu erau responsabili de gestiunea financiară a PSRM, oamenii din teritorii. Noi am arătat că gestiunea financiară era în mâinile persoanelor de la sediul central”, a declarat Iarmaliuc.

Procurorul a mai menționat că, potrivit Codului de procedură penală, dacă apărarea renunță la un martor, acuzarea poate solicita preluarea probei și cercetarea acesteia în ședință. În privința lui Ceban, Iarmaliuc a subliniat că primarul a fost citat de mai multe ori și că obligația de a asigura prezența martorilor aparține avocaților apărării.

Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a susținut că acuzarea a fost construită pe baza unor înregistrări video lansate în momente politice cheie. Primul segment a fost publicat pe 9 iunie 2019, a doua zi după numirea Maiei Sandu ca prim-ministru, iar al doilea la un an distanță, în ziua în care a fost anunțată data alegerilor prezidențiale din 2020.

„Aceste înregistrări au fost făcute în scop politic, pentru a diminua valoarea politică a unora sau a crește valoarea altora. Pornind de la aceste înregistrări, ne aflăm acum la acest proces care durează deja patru ani”, a declarat Posturusu.

Referitor la absența lui Ceban, avocatul a precizat că primarul a propus datele de 9 sau 10 iunie pentru audiere și că anterior fusese citat de 15 ori de procurori fără să se fi creat un „tam-tam” similar. Avocatul a mai menționat că printre martorii care urmează să fie audiați se numără și Zinaida Greceanîi și Vlad Batrâncea, fără a preciza ordinea acestora.

Istoria dosarului „kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Sandu îndeamnă cetățenii să susțină reforma administrației publice locale: „Falsurile și sperietorile vor să blocheze o schimbare necesară încă acum 20 de ani”

Președinta Maia Sandu a venit cu un mesaj în susținerea reformei administrației publice locale, după ce în spațiul public au apărut tot mai multe falsuri și dezinformări menite să blocheze procesul de amalgamare a primăriilor. Într-un mesaj video publicat pe 25 mai pe rețelele de socializare, șefa statului a subliniat că primăriile mici nu au capacitatea să ofere cetățenilor servicii de calitate și că reforma, oricât de complicată ar fi, este singura cale prin care satele moldovenești pot avea o șansă reală la dezvoltare.

„Reforma a fost lăsată prea mulți ani într-o parte pentru că e extrem de complicată și nu aduce nici voturi, nici aplauze. Dar rămânarea reformei înseamnă să lipsim satele noastre de șansa de a se dezvolta”, a declarat Sandu.

Președinta a invocat mai multe argumente în favoarea amalgamării. 87% din primăriile din Moldova au sub 3.000 de locuitori, iar media populației per primărie este de 17 ori mai mică decât în Lituania. Primăriile mici reușesc să asigure cu apă și canalizare doar 40% din gospodării, față de circa 65% în primăriile cu 3.000-5.000 de locuitori. Totodată, într-o primărie mică, 30% din bugetul local se consumă pentru întreținerea instituției, față de doar 10% într-o primărie cu 10.000 de locuitori, iar doar 20% din buget este investit în infrastructură, de două ori mai puțin decât în primăriile mari.

„Toate aceste date arată clar că atunci când administrațiile își unesc eforturile, crește și calitatea serviciilor, se modernizează mai repede infrastructura, se aduc proiecte în localități și crește nivelul de trai”, a spus Sandu.

Președinta a reamintit că Guvernul a anunțat că va oferi de trei ori mai mulți bani decât anterior localităților care își unesc voluntar administrațiile — câte 3.000 de lei per locuitor. A subliniat totodată că reforma nu presupune dispariția satelor sau a identității locale, ci doar unirea administrațiilor.

„Satul și identitatea locală se păstrează, doar administrațiile se unesc”, a declarat Sandu, îndemnând primarii să pună în prim plan interesul locuitorilor, tinerii să vorbească acasă despre beneficiile reformei și toți cetățenii să se implice în deciziile luate la nivel local.

***

Până în prezent, 608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. În perioada 18-22 mai, reprezentanții Guvernului au continuat vizitele în teritoriu pentru a explica procesul aleșilor locali, cu deplasări în raioanele Telenești, Căușeni, Rîșcani, Florești, Taraclia, Șoldănești, Cantemir și Cahul.

Printre cele mai semnificative exemple se numără raionul Florești, unde 36 din cele 40 de primării au adoptat decizii de inițiere a amalgamării, și raionul Telenești, unde 12 localități își unesc administrațiile. Primăria unită a celor 12 localități din Telenești va beneficia de circa 92 de milioane de lei din bugetul de stat, resurse care vor putea fi folosite pentru proiecte concrete și servicii publice mai bune.

Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: