Festivalul internațional de muzică clasică “VinOpera” revine cu un program extins de trei zile de excelență muzicală

Când vorbim despre celebrarea culturii, puține evenimente regionale pot rivaliza cu farmecul Festivalului Internațional de Muzică Clasică «VinOpera».
Organizat de Fundația «Constantin Mimi» din Republica Moldova, festivalul VinOpera, ajuns deja la cea de-a șaptea ediție, îşi extinde programul și în acest an, oferind trei zile de concerte excepționale de muzică clasică în trei locaţii diferite.

Două dintre concerte, în zilele de 14 și 15 septembrie, vor fi cu acces gratuit pentru public, în timp ce evenimentul de gală va avea loc în data de 6 septembrie la Castel Mimi Wine Resort, unicul castel vinicol din Republica Moldova, inclus în top 15 cele mai frumoase vinării din lume. Evenimentul va reuni artiști și muzicieni de talie internațională și promite să fie un punct culminant al calendarului cultural din regiune. Edițiile anterioare au bucurat publicul cu participarea unor nume sonore ca renumita soprană de operă Valentina Naforniță, baritonul Iurii Samoilov, direct de la Festivalul Internațional de la Salzburg și Daniel Jinga, maestru de cor, dirijor și director al Operei Naționale din București.


Castel MimiWine Resort, gazda evenimentului încă de la prima ediție, este nu doar o vinărie de importanță istorică, ci și un promotor cheie al evenimentelor culturale din regiune. Înființat în 1893, castelul se mândrește cu o moștenire bogată din istoria vinificației moldovenești. Arhitectura sa impresionantă, podgoriile pitorești și inițiativele de sustenabilitate poziționează Castel Mimi drept un punct de reper în turismul vitivinicol internațional. În ultimii ani, Castel Mimi a devenit un veritabil centru cultural, găzduind numeroase evenimente prestigioase care atrag vizitatori din întreaga lume. Angajamentul său continuu pentru celebrarea și conservarea artelor i-a consolidat reputația de locație culturală de top și de carte de vizită a Republicii Moldova.


Cristina Frolov, președinta Fundației «Constantin Mimi»

«Castel Mimi este partenerul nostru principal şi gazda evenimentelor culturale pe care le organizăm, inclusiv Festivalul Internaţional de Muzică Clasică „VinOpera“. Acest eveniment unic atrage anual turiști din întreaga lume în Republica Moldova, promovând nu doar regiunea, ci și imaginea țării. În anul 2023, am decis să extindem evenimentul în alte două localităţi din regiune şi am organizat concerte cu acces gratuit pentru toţi doritorii din satele Varniţa şi Bulboaca. Ediția din acest an va urma același model, deoarece ne propunem să facem accesibilă muzica de înaltă calitate pentru cât mai mulți oameni. Am învăţat de la părinții noștri să ne asumăm responsabilitatea nu doar pentru noi şi familiile noastre, ci și pentru comunitatea din care facem parte.» — Cristina Frolov, președinta Fundației «Constantin Mimi»

În primăvara acestui an, evenimentul «VinOpera» a fost desemnat drept unul dintre primele 5 cele mai frumoase evenimente enogastronomice din lume prin votul publicului Wine Travel Awards, site de specialitate care premiază anual cei mai buni antreprenori din domeniul vinificației. Anterior, VinOpera a obținut titlul de «Cel Mai Bun Eveniment Vinicol European al Anului 2022», în cadrul concursului prestigios Rutele Culturale ale Consiliului Europei, organizat de ITER VITIS. Printre partenerii cheie ai evenimentului se numără Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Institutul Cultural Român de la Chișinău și Ministerul Culturii din Republica Moldova, alături de autoritățile publice locale.


Fundația «Constantin Mimi» — un promotor al culturii şi al turismului rural în Republica Moldova

Fondată în 2016 de către Cristina Frolov, Fundația «Constantin Mimi» este dedicată promovării valorilor culturale și a patrimoniului cultural național, precum și susținerii proiectelor de cercetare și dezvoltare culturală, economică, antreprenorială și socială din regiune. Misiunea fundației include încurajarea dezvoltării regionale durabile, consolidarea politicilor publice și a capacităților autorităților publice locale, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, sprijinirea inițiativelor de incluziune socială, precum și dezvoltarea turismului rural.

Printre proiectele sale durabile aflate în derulare, se evidențiază proiectul «Drumul vechi moldovenesc» — un traseu de drumeție care va uni patru sate: Bulboaca, Hîrbovăţ, Varniţa şi Gura Bîcului din raionul Anenii Noi. Scopul lansării acestui traseu este de a promova dezvoltarea durabilă în aceste localități prin atragerea de investiții și turiști, stimularea economiei locale, crearea unor noi locuri de muncă și sporirea bunăstării localnicilor care vor putea să-și comercializeze produsele. Acest proiect de dezvoltare rurală, iniţiat de fundație, este realizat în parteneriat cu Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Oficiul Național al Turismului din Republica Moldova.

Fundația «Constantin Mimi» se remarcă de asemenea și prin dezvoltarea unui proiect de consolidare a rezilienței economice a întreprinzătorilor locali împotriva dezastrelor naturale. În cadrul acestui proiect, realizat împreună cu sprijinul partenerilor internaționali ai fundației — consorțiul STRIVE, finanțat de Agence Française de Développement (AFD) și co-finanțat de USAID Moldova, implementat de Acted Moldova și partenerii săi: BSF și IMPACT —, antreprenorii pot beneficia de finanțare și de instruire în vederea integrării gestiunii riscurilor de mediu și schimbărilor climatice în planurile lor de afaceri cu scopul de a-și spori reziliența și durabilitatea afacerilor.

Ca urmare a impactului activității fundației din ultimii ani, la 26 ianuarie 2024, Fundația «Constantin Mimi» a fost decernată cu Ordinul «Meritul Cultural» în grad de Cavaler, Categoria F — «Promovarea culturii» de către Președintele României, Klaus Iohannis. Doamnei Cristina Frolov, președinta fundației, i-a fost acordat de asemenea «Premiul de solidaritate» din partea Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova pentru sprijinul acordat de fundație în timpul crizei refugiaților din Ucraina. Fundația a fost printre primele organizații care s-au mobilizat independent și, prin eforturile combinate cu ale donatorilor, a reușit să asigure într-un mod prompt peste 5000 de familii de refugiați ucraineni cu produse alimentare și de primă necesitate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacția Ministerului de Externe la drona prăbușită în apropierea satului Sofia

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție la drona prăbușită care a fost depistată în raionul Drochia. Instituția a calificat incidentul drept o încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova condamnă ferm orice incident care poate reprezenta o încălcare a spațiului aerian al țării și o potențială amenințare la adresa securității cetățenilor. Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a-și proteja suveranitatea, integritatea teritorială și securitatea cetățenilor”, a transmis instituția într-un comunicat.

MAE a menționat că monitorizează îndeaproape evoluțiile, în coordonare cu instituțiile naționale competente.

Amintim că, pe 6 februarie, o dronă a fost depistată în extravilanul satului Sofia, raionul Drochia. Experții Secției tehnico-explozive a poliției urmează să examineze obiectul.

Cazul are loc la mai puțin de o lună după ce o dronă rusească de model „Gheran-2”, care transporta 50 kg de explozibil, a fost găsită în curtea unei case nelocuite din raionul Ștefan Vodă. Atunci, aparatul de zbor a fost dezamorsat și nimicit în condiții de siguranță.

De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării.

NewsMaker

Expert: Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 25 de ani

Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză economică și socială din ultimii 25 de ani. Constatarea îi aparține economistului Veaceslav Ioniță, care a precizat că PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut la 3 800 de dolari, comparativ cu 8 400 de dolari pe malul drept al Nistrului. Potrivit expertului, economia regiunii a înregistrat o contracție de aproximativ 18% anul trecut.

Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu”, a declarat Veaceslav Ioniță, relatează IPN.

Expertul afirmă că industria, pilonul principal al economiei, a suferit o scădere de peste 30% într-un singur an, iar producția funcționează la doar 75% din nivelul din 1989. Salariile și pensiile rămân de două ori mai mici decât pe malul drept, iar inflația a urcat la 14,7%. Pe termen lung, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori în ultimele două decenii și jumătate, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, a adăugat expertul. Potrivit acestuia, majoritatea sunt direcționate către malul drept și Uniunea Europeană, în timp ce livrările către Rusia s-au redus considerabil.

politia.md

O dronă, depistată în extravilanul unui sat din raionul Drochia

O dronă prăbușită a fost a fost depistată în extravilanul satului Sofia, raionului Drochia, pe 6 februarie. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

Potrivit IGP, perimetrul este asigurat, iar experții Secției tehnico-explozive a poliției urmează să examineze aparatul de zbor.

Amintim că, de la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au condamnat în repetate rânduri aceste încălcări ilegale ale spațiului aerian național, subliniind riscurile pentru securitatea cetățenilor și necesitatea respectării suveranității statului.

Cel mai recent caz a avut loc pe 22 ianuarie, când o dronă rusească de model „Gheran-2”, care transporta 50 de kilograme de explozibil, a fost depistată în grădina unei case nelocuite din satul Crocmaz, raionul Ștefan-Vodă. Aparatul de zbor a fost dezamorsat și nimicit în condiții de siguranță.

Telegram/Poliția Republicii Moldova

Curse anulate, troleibuze staționate, microbuze și autobuze – întoarse din drum: cum circulă transportul public pe ghețuș

Circulația transportului public din Republica Moldova a fost afectată astăzi, 6 februarie, din cauza condițiilor meteo nefavorabile și a formării ghețușului. Multe microbuze, în special cele care pornesc din localitățile rurale, au staționat pe parcursul zilei, iar altele au fost nevoite să se întoarcă din drum. Între timp, troleibuzele și autobuzele din municipiul Chișinău înregistrează întârzieri sau s-au oprit din deplasare. Iar circulația vehiculelor de mare tonaj pe teritoriul țării a fost suspendată până pe 7 februarie, ora 06:00.

Cum au circulat microbuzele

Șeful Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), Oleg Alexa, a declarat pentru NM că „foarte multe” curse rutiere din țară nu s-au efectuat, în special cele de dimineață și cele cu pornire din sate.

Potrivit lui, în sudul Republicii Moldova s-au înregistrat temperaturi peste 0°C și cursele rutiere au fost efectuate.

Situația a fost însă mai complicată în centrul și nordul țării, unde multe rutiere au fost nevoite să staționeze. Vehiculele au început să se deplaseze după ora 08:00, dar în majoritatea cazurilor este vorba despre cele din centre raionale sau din localități aflate în apropierea traseelor naționale, pe care a fost presărat material antiderapant.

Oleg Alexa a menționat că 80% din cursele care pornesc din satele raionului Strășeni, inclusiv cele din Lozova, Gălești și Voinova, au staționat.

Totodată, pe parcursul zile s-au înregistrat și cazuri în care microbuzele s-au întors din drum. „Au încercat să iasă cu pasageri, dar în următorul sat sau la primul deal au înțeles că trebuie să se întoarcă”, a precizat șeful APOTA.

El a mai spus că transportatorii au fost informați să aprecieze situația de pe drumurile pe care trebuie să circule și decidă ei înșiși dacă vor efectua sau nu cursa. „Noi de dimineață tare i-am oprit, dar după asta am spus fiecare verifică ce-i în localitatea și ce informație cunoaște pe traseul care trebuie să se deplaseze”, a menționat șeful APOTA.

În următoarele trei zile, perioadă în care se va menține Codul galben de polei și ghețuș, situația de pe drumuri va fi evaluată la zi și se va decide cum va circula transportul public.

Traseele care au fost deszăpezite și s-a presărat antiderapantul și e posibilă circulația, nu contează că este -2°C sau -5°C. Noi vom circula. Însă acolo unde este pericol – noi cunoaștem cu toții că practic e sticlă, seamănă cu un strat de sticlă drumurile din sate – acolo sigură că cea mai bună soluție este să ne oprim”, a declarat Olega Alexa.

Curse rutiere din stânga Nistrului, anulate

Între timp, presa din stânga Nistrului relatează că cursele de pe rutele Tiraspol-Cioburciu, Tirapol-Dubăsari, Pervomaisc-Dnestrovsc au fost anulate. De cealaltă parte, cursele rutiere din Camenca, Râbnița, Grigoriopol și Dubăsari, precum și cele spre Chișinău, sunt efectuate în continuare.

De asemenea, presa locală scrie că, la gara din Bender, un microbuz care se deplasa a derapat, începând să se învârtească din cauza ghețușului de pe carosabil.

Troleibuze și autobuzele din Chișinău înregistrează întârzieri

Totodată, Regia Transport Electric Chișinău a anunțat că circulația troleibuzelor și autobuzelor, atât de pe rutele urbane, cât și cele suburbane, este afectată. Transportul public înregistrează întârzieri față de orarul stabilit, iar unele unități pot staționa temporar sau pot fi redirecționate.

Circulația vehiculelor de mare tonaj – suspendată

La rândul său, Inspectoratul General al Poliției a comunicat că, pe mai multe trasee din țară, circulația se desfășoară cu dificultate. Vehiculele de mare tonaj și autobuzele rămân staționate pe acostament, pentru a preveni blocajele și incidentele rutiere.

De asemenea, circulația transportului de mare tonaj este suspendată până pe 7 februarie, ora 06:00.

Șoferilor, care nu au pornit încă la drum, li se recomandă să nu pornească pe timp de noapte și să rămână acasă până la reluarea circulației. În cazul opririi în trafic, șoferii sunt rugați să staționeze pe zonele sigure, marcate pentru oprire, pentru a evita blocarea drumului”, a transmis IGP.

***

Amintim că Serviciul Hidrometeorologic de Stat a prelungit Codul galben de polei și ghețuș pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Avertizarea meteo va intra în vigoare va intra în vigoare la 6 februarie, ora 20:00, și va fi valabilă până la 9 februarie, ora 20:00.

Și-au tăiat din salarii înainte de plafonarea obligatorie? Directorii ANRE și ARCOM vor primi lefuri mai mici, din februarie

Directorii Consiliului de Administrație ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și cei de la Agenția Națională de Reglementare în Comunicații vor primi salarii mai mici începând cu luna februarie. În cazul șefului de la ANRE, reducerea va fi de 20%, iar conducerea de la ARCOM va primi cu 25% mai puțin.

Actualmente, salariul directorului ANRE depășește 127 de mii de lei lunar, potrivit declarației de avere depuse pentru anul 2025. În cazul unei reduceri de 20%, acesta ar urma să primească aproximativ 101.600 de lei pe lună.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat că decizia privind diminuarea remunerației a fost luată în urma unei analize interne a politicii de guvernanță și a responsabilității instituționale, în contextul situației economice și sociale actuale.

„Decizia este una asumată la nivel instituțional și reflectă angajamentul conducerii ANRE pentru echilibru, prudență și responsabilitate socială, fără a afecta cadrul legal de funcționare al Agenției sau principiile de independență și autonomie bugetară care guvernează activitatea autorității de reglementare. Politica de remunerare a ANRE rămâne fundamentată pe criterii de competență, responsabilitate și performanță instituțională, în conformitate cu bunele practici europene privind funcționarea autorităților de reglementare independente”, a transmis instituția într-un comunicat.

ANRE afirmă că funcționează exclusiv în „interesul public și al funcționării eficiente și previzibile a piețelor de energie”.

La rândul său, Agenția Națională de Reglementare în Comunicații susține că măsura face parte dintr-un angajament de responsabilitate față de public și de consolidare a bunei guvernanțe interne, instituția urmând să își exercite în continuare atribuțiile cu stabilitate, independență funcțională și transparență, în conformitate cu bunele practici europene.

„ARCOM va continua să asigure informarea transparentă a publicului în conformitate cu cadrul normativ, urmărind în permanență consolidarea încrederii și a unei relații corecte și echidistante în societate”, a precizat intituția.

La sfârșitul anului 2025, un grup de deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a înregistrat un proiect de lege care prevede plafonarea salariilor funcțiilor de conducere din cadrul unor instituții publice autonome de reglementare, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).

Datele publice arată că, în ultimii doi ani, salariile de conducere au crescut cu 30, 100 sau chiar 140%, până la 100-160 de mii de lei pe lună. Adică până la 1,8 milioane de lei anual pentru o singură funcție.

Actualmente salariul directorului ANRE, este de peste 127 de mii de lei lunar,  potrivit declarației de avere din 2025, ceea ce înseamnă că o reducere cu 20 % va primi aproximativ 101.600 de lei.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Pe 9 decembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea ANRE, CNPF și ANRCETI. Parlamentarul mai declara că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: