Lupii lui Calancea și Surorile Osoianu au prezentat în premieră videoclipul piesei „Purtata”, expresie a tradiției strămoșești păstrată prin timp și îmbrăcată într-o nouă haină.
Aranjamentul inedit pentru „Purtata” a fost descoperit publicului larg în cadrul proiectului Povestea Lupilor la trecerea dintre ani, iar admirația publicului și ecoul puternic au fost premisă pentru desfășurarea colaborării și noii manifestări.
„Purtata” este una dintre cele mai vechi piese românești, de la Căpâlna, dintr-un sătuc. La horele din sat, la un moment dat, se făcea pauză și ieșeau fetele nemăritate dansând acest dans și cântând melodia, iar tinerii le admirau și chiar însăilau ideea unei pețiri.
Interpretarea inegalabilă a acestei piese de către surorile Osoianu, noul aranjament gândit de Alex Calancea și prezența voinică a Lupilor, s-au prins într-un tot întreg, combinația fiind completată de o poveste pe care o descoperiți în videoclip.
Evenimentul a inclus un recital din partea gazdelor, precum și anunțarea oficială a unui alt șir de evenimente de anvergură – Festivalul Lupilor 2021.
Clip produs de: LINE PRODUCTION Organizatori: MEDIA SHOW GRUP și ALEX CALANCEA
Regiunea transnistreană a intrat, din nou, în stare de urgență în economie. Măsura a fost instituită pentru o perioadă de 30 de zile, după ce Soviet Suprem de la Tiraspol a susținut în unanimitate propunerea liderului de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski.
Potrivit Tiraspolului, introducerea stării de urgență este o măsură temporară și este determinată de dificultățile privind livrările de gaze naturale. Principala problemă invocată ține de desfășurarea lentă a operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene.
Starea de urgență urmează să intre în vigoare la șase ore după publicare.
Agricultori și membri ai Asociației „Forța Fermierilor” au protestat, pe 18 decembrie, în fața Curții de Apel, în timp ce instanța examina cererea de eliberare din arest a fraților Grosu – doi agricultori din raionul Leova, condamnați în primă instanță. Protestatarii le-au cerut judecătorilor să „nu distrugă agricultura” și să dispună eliberarea din arest a fermierilor, pe care îl consideră ilegal. Manifestanții au venit cu pancarte pe care erau afișate mesaje de susținere, precum „Libertate agricultorilor”, „Au muncit pe vânt și ploi, nu vă bateți joc de ei!” și „Jos corupția”.
Cine sunt frații Grosu și pentru ce au fost condamnați
Pe 5 mai, Judecătoria Hîncești, sediul Leova, l-a condamnat pe fostul primar al satului Filipeni, raionul Leova, Vasile Grosu, la șapte ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de zece ani și funcții de administrare a societăților comerciale pentru trei ani. Acesta a fost găsit vinovat de fals în acte publice, abuz de serviciu și escrocherie.
Vasile Grosu a candidat din partea Partidului Democrat din Moldova la alegerile locale generale din 2015. Fratele său, Ion Grosu, acuzat de escrocherie, a fost condamnat la opt ani de închisoare și privat, la rândul său, de dreptul de a ocupa funcții de administrare a societăților comerciale pe un termen de trei ani.
Rudele celor doi fermieri califică sentința drept „abuzivă” și cer eliberarea celor doi frați din arest. O poziție similară a fost exprimată anterior și de „Forța Fermierilor”. Precizăm că, recent, soția unuia dintre inculpați a anunțat că Asociația a depus, conform Codului de procedură penală, garanții financiare care ar asigura prezentarea inculpaților în instanță.
Cererea de eliberare, respinsă de Curtea de Apel
Pe 3 august, avocații au depus o cerere Habeas Corpus, prin care au solicitat eliberarea imediată a lui Vasile și Ion Grosu din detenție. Aceștia au invocat detenția ilegală, în baza articolelor 3 și 5 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Pe 18 decembrie, la patru luni de la depunerea cererii, Curtea de Apel a respins solicitarea apărării privind eliberarea din arest a celor doi inculpați. Avocatul familiei, Lilian Osoian, a declarat că decizia a fost pronunțată fără ca magistrații să prezinte motivele. Apărătorul a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea Supremă de Justiție, așa cum, potrivit lui, menținerea măsurii preventive ar fi nejustificată.
Curtea de Apel a admis, în ședința de astăzi, audierea unui nou martor și anexarea unor probe suplimentare la dosar, și a respins, în schimb, solicitarea apărării privind reaudierea a trei martori, inclusiv a primarului din Filipeni.
Următoarea ședință de judecată este programată pentru 21 ianuarie, când vor fi continuate audierile.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, susține instituția pe care o conduce nu ar avea dreptul să continue reparațiile de pe strada 31 August 1989, care au fost oprite în urmă cu aproape 3 ani, după ce a fost descoperit o porțiune de caldarâm istoric. În cadrul ediției din 17 decembrie a emisiunii „Novaya Nedelea” de la TV8, edilul a prezentat documente care datează din perioada 2023-2024 și ar demonstra că lucrările au fost sistate de la nivel central. La rândul său, moderatorul emisiunii – Anatolie Golea – a spus că actele nu mai sunt valabile și că orice interdicție asupra reabilitării a fost ridicată deja. Potrivit lui, în luna martie a acestui an, Ministerul Culturii și Consiliului Național pentru Monumentele Istorice prin care obligă Primăria Chișinău să efectueze lucrările.
Ion Ceban l-a acuzat pe moderatorul emisiunii că ar fi mințit anterior, când a spus că nu există niciun document emis de Ministerul Culturii care să interzică Primăriei Chișinău să continue lucrările de reparație a străzii 31 August 1989. El a adus mai multe documente care datează din perioada 2023-2024 și dispun sistarea lucrărilor. Unul dintre actele prezentate aparține Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, care este subordonată Ministerului Culturii.
„Ați mințit foarte mult”, i-a spus Ceban.
În replică, Anatolie Golea i-a spus că documentele pe care le-a prezentat nu mai sunt valabile, iar interdicția privind desfășurarea lucrărilor de reabilitare au fost ridicate.
„Este o minciună din partea dvs, pentru că aceste documente sunt vechi. Pentru anul 2024 și 2025 nu există interdicții în vigoare. Primăria trebuie să desfășoare lucrările pentru că nu există interdicții. (…) În 2023 și 2024 ați oprit (lucrările de reparație – n. r.). Mai departe nu vreți să munciți. (…) Acestea sunt documente nevalabile, care au fost anulate de deciziile emis ulterior”, a menționat el.
Ulterior, Anatolie Golea a revenit cu un comentariu la subiect pe pagina sa de Facebook.
„Timp de trei săptămâni, Primăria a căutat documente care să dovedească faptul că nu era autorizată să finalizeze renovarea străzii 31 August. (…) Primarul a adus in studio trei pachete cu documente – vreo 10 kg. Acestea conțineau multe și de toate, dar nu includeau și decizia Ministerului culturii și Consiliului Național pentru Monumentele Istorice din 14 martie 2025, care obligă Primăria să efectueze lucrările. Deci, de nouă luni nu există nici o interdicție pentru finalizarea lucrărilor. Mă bucur că am ajutat la clarificarea acestei probleme. De nouă luni se lucrează la o documentație suplimentară. Să sperăm că această rușine din centrul capitalei se va termina anul viitor. Dacă nu, atunci cu siguranță – către alegerile locale din 2027”, a scris jurnalistul.
Acesta a publicat și o imagine cu Ion Ceban și trei sacoșe în care se aflau actele prezentate în timpul emisiunii. „A dus trei pachete cu documente înapoi la Primărie. Numai un pachet era de culoare verde”, a menționat Golea.
Facebook/Anatolie Golea
Amintim că, pe 12 martie 2023, în timpul lucrărilor de reparație a străzii 31 August 1989 din Chișinău, pe segmentul cuprins între străzile Pușkin și Bănulescu-Bodoni, muncitorii au descoperit fragmente dintr-un pavaj istoric.
Pe 12 iunie 2023, Ion Ceban a acuzat Guvernul că ar tergiversa lucrările de pe strada 31 August 1989. Edilul a menționat că ar fi înaintat autorităților centrale, în această perioadă, mai multe solicitări și propuneri privind valorificarea pavajului, care au rămas, însă, fără nici un răspuns. În reacție, ministrul Culturii de la acea vreme, Sergiu Prodan, a declarat că lucrările desfășurate de Primăria Chișinău pe această stradă, care se află în zona istorică a orașului, sunt „ilegale”, întrucât nici Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), nici Agenția Națională Arheologică (ANA), nu ar fi emis avize pozitive sau expertize pentru începerea lucrărilor. Prodan a mai spus la acel moment că Primăria Chișinău este împiedicată să continue lucrările de reparație pentru că nu are un proiect arhitectural și urbanistic pentru desfășurarea acestora.
În octombrie 2025, Sergiu Prodan a declarat că municipalitatea a prezentat un proiect de reabilitare la un an distanță după decopertarea străzii. El a spus că Ministerul Culturii nu ar fi emis niciun document care să prevină Primăria de la desfășurarea lucrărilor de reparație și că, de fapt, restaurarea nu continuă fiindcă municipalitatea încă nu aprobase un buget pentru anul 2025 și, respectiv, nu dispune de fonduri.
În prima sa vizită oficială în UTA Găgăuzia, premierul Alexandru Munteanu a evidențiat importanța colaborării între administrația centrală și cea locală și a prezentat realizările proiectelor derulate în regiune prin Programul „Satul European”, cu o valoare totală de peste 140 de milioane de lei. În același timp, primarii au apreciat investițiile Guvernului, dar au semnalat că localitățile au nevoie de mai multe proiecte de dezvoltare precum și fonduri suplimentare pentur bugetele locale.
În cadrul întâlnirilor cu primarii și consilierii locali, șeful Executivului a discutat despre beneficiile integrării europene și a prezentat realizările recente în regiune. Potrivit lui Munteanu, datorită colaborării între autorități și partenerii externi, în Găgăuzia au fost implementate multiple proiecte menite să modernizeze localitățile, să atragă investiții și să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.
Un exemplu relevant este Programul „Satul European”, prin care au fost realizate sau sunt în curs de implementare 38 de proiecte.
Proiectele vizează eficientizarea energetică a instituțiilor de învățământ, asigurarea gospodăriilor cu apă potabilă și sisteme de canalizare, instalarea panourilor fotovoltaice, renovarea sălilor și terenurilor sportive, precum și modernizarea centrelor culturale. De asemenea, în ultimii ani, au fost renovate și dotate cu echipamente medicale moderne Spitalul Raional Comrat, Spitalul Raional Ceadîr-Lunga și Spitalul Raional Vulcănești.
„Guvernul, alături de partenerii externi, în cooperare cu administrația locală, investește în drumuri, apă și canalizare, educație și sănătate în UTA Găgăuzia, așa cum o facem în toată țara. Beneficiile aderării la UE sunt pentru toți cetățenii Republicii Moldova, iar efortul de integrare europeană cere participarea fiecăruia”, a subliniat premierul.
Primarii prezenți la discuții au apreciat investițiile Guvernului, menționând însă că localitățile se confruntă în continuare cu provocări precum lipsa sistemelor de apeduct și canalizare, drumurile neasfaltate, defrișările ilegale și problemele din educație. Aceștia au solicitat majorarea numărului de proiecte acceptate în cadrul Programului „Satul European” și au discutat despre necesitatea creșterii veniturilor bugetelor locale prin ajustarea taxelor.
Totodată, premierul Alexandru Munteanu a evidențiat importanța păstrării și promovării limbii și culturii găgăuze, reafirmând angajamentul Guvernului pentru menținerea păcii, stabilității și armoniei în întreaga țară.
*** Alexandru Munteanu a preluat oficial conducerea Guvernului pe 1 noiembrie 2025.
Referindu-se la Găgăuzia, Munteanu a dat asigurări că autonomia este o regiune „importantă” și că ar urma să fie unul dintre primele locuri pe care le va vizita. Totodată, el a explicat că nu a inclus bașcanul Găgăuziei în componența Guvernului, deoarece „nu are candidat la această poziție”. Potrivit legislației, bașcanul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de șeful statului. Evghenia Guțul, aleasă guvernatoare a autonomiei în urma alegerilor din 2023, nu a fost inclusă în componența Guvernului. Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu a semnat un decret în acest sens din cauza afilierii lui Guțul cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”. Menționăm că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Dosarul în care figurează Guțul se află acum pe rol la Curtea de Apel Centru, iar bașcana este în arest preventiv până la pronunțarea unei decizii definitive.
Mai precizăm că, pe 14 noiembrie 2025, Dmitri Constantinov a anunțat că renunță la funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Decizia a fost făcută publică la mai puțin de o lună după vizita șefului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, în autonomie, unde cei doi au avut o întrevedere cu ușile închise. Constantinov a invocat motive de sănătate și a menționat că plecarea sa nu are legătură cu presiuni politice. Pe 5 decembrie s-a aflat că procurorii cer 13 ani de închisoare pentru Constantinov și că decizia va fi pronunţată la sfârşitul lunii decembrie. Între timp s-a decis că alegerile pentru legislativul local din Găgăuzia vor avea loc pe 22 martie 2026, iar turul doi, dacă va fi necesar, va fi organizat pe 5 aprilie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cetățenii Georgiei își vor putea exercita dreptul la vot doar pe teritoriul țării, conform amendamentelor aduse Codului Electoral și aprobate miercuri, 17 decembrie, în Parlamentul de la Tbilisi cu 79 de voturi pentru și 11 împotrivă.
Una dintre principalele noutăți ale legislației electorale este că secțiile de vot nu vor mai fi deschise în alte țări. Astfel, scrutinul parlamentar din 2028 va avea loc exclusive în Georgia, la fel cum se desfășoară alegerile locale, transmite DW.
Archil Gorduladze, președintele Comitetului parlamentare pentru probleme juridice și deputat al partidului de guvernământ „Visul Georgian”, a declarat pentru presă că cetățenii Georgiei aflați în străinătate vor putea vota întorcându-se în țară în ziua alegerilor.
„Toate afirmațiile opoziției conform cărora noile amendamente ar priva diaspora georgiană de dreptul de vot sunt simple speculații”, a precizat el pentru agenția Interfax.
Totodată, președintele Parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, a declarat că aceste modificări „vor reduce influența forțelor externe” asupra proceselor electorale și vor permite georgienilor să facă o alegere „mai adecvată și informată”. De asemenea, el a subliniat că „modelul respectă standardele internaționale” și este „așa cum votează Irlanda, Malta, Armenia și Israelul”.
„Există riscuri speciale pentru cetățenii non-rezidenți, aflați sub influența jurisdicției și mediului politic străin, unde statul nu poate preveni intervenția. Crearea unei sisteme electorale pe teritoriul Georgiei crește stabilitatea alegerilor, reduce influența actorilor externi și asigură un vot mai conștient și mai informat”, a explicat Papuashvili.
Măsura a stârnit critici atât în interiorul țării, cât și pe plan internațional. Oponenții acuză autoritățile că restricția vizează una dintre principalele baze de susținere ale opoziției: diaspora georgiană. Analistul politic georgian Gela Vasadze consideră că guvernul de la Tbilisi încearcă să prevină un scenariu similar celui din Moldova, unde voturile cetățenilor din străinătate au influențat decisiv rezultatul alegerilor. În prezent, aproximativ 1,5 milioane de georgieni trăiesc în afara țării.
La scrutinul legislativ din 2024, nerecunoscut de opoziție, în cele 60 de secții de vot deschise în străinătate au votat aproximativ 34.000 de georgieni din cei aproape 96.000 înregistrați de autoritățile consulare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
