NM Espresso: despre moartea lui Navalnîi, nemulțumirea judecătorilor față de Recean și propunerea guvernului pentru fermieri

Moartea lui Navalnîi: primele informații

Politicianul rus Alexei Navalnîi a murit în timpul detenției într-un penitenciar din Siberia. Potrivit presei pro-Kremlin, opozantul s-a simțit rău în timpul plimbării. Medicii sosiți la fața locului au constatat decesul condamnatului. Cauza oficială a morții este considerată a fi o embolie. Fondatorii Fundației de Combatere a Corupției, creată de Navalnîi, au declarat că este foarte probabil că politicianul a fost ucis.
 

Moartea lui Navalnîi: reacții și comentarii

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că regimul rus poartă responsabilitatea pentru moartea disidentului, care «lupta pentru valorile libertății și democrației». Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de încurajare pentru toți cei care luptă împotriva autocrației. Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că «Rusia i-a luat libertatea și viața, dar nu și demnitatea».

Soția lui Alexei Navalnîi, Iulia, a susținut un discurs la Conferința de Securitate de la München. Ea a îndemnat comunitatea internațională să «se unească și să învingă regimul înfiorător care există acum în Rusia». «Atât acest regim, cât și Vladimir Putin trebuie să își asume răspunderea personală pentru ceea ce au făcut cu țara noastră în ultimii ani», a spus ea.

Maia Sandu a remarcat că «moartea lui Alexei Navalnîi în închisoarea rusă este o dovadă dureroasă a represiunii îngrozitoare a regimului împotriva disidenței». Prim-ministrul Dorin Recean a remarcat că oamenii din întreaga lume luptă pentru libertate, democrație și respectarea drepturilor omului, iar această luptă nu trebuie să înceteze niciodată.
 

Moartea lui Navalnîi: acțiuni de comemorare

Acțiuni de comemorare în memoria lui Alexei Navalnîi au avut loc în Rusia, Israel, Marea Britanie, Elveția și multe țări din Uniunea Europeană. La Chișinău, oamenii au adus flori și lumânări la ambasada Rusiei. Una dintre participantele la miting a venit cu un pancartă: «Putin — ucigaș».

Jurnalistul Ivan Sveatcenko și-a ars în public pașaportul rusesc: «Noul meu pașaport îmi va fi eliberat de noul președinte al Federației Ruse», a spus acesta. Mai multe detalii despre moartea lui Navalnîi și reacții internaționale — în articolul Ecaterinei Dubasova: «De ce moartea lui Navalnîi este o tragedie pentru Moldova și lume?».

 

Sandu, despre refuzul Rusiei

Președinta Maia Sandu a comentat refuzul Moscovei de a-l extrăda lui Șor în Moldova. «Kremlinul vrea să îl folosească în continuare pe Șor și toată gruparea lui coruptă pentru a destabiliza Republica Moldova, pentru a submina instituțiile țării și pentru a lucra împotriva intereselor cetățenilor Republicii Moldova. Instituțiile responsabile vor continua să depună eforturile pentru ca acest personaj și toți cei care participă în aceste activități să răspundă, să fie sancționați conform legii pentru toate lucrurile pe care le-au făcut și pe care continuă să le facă», a spus Maia Sandu.
 

Sandu, despre referendum 

De asemenea, șefa statului a discutat cu reprezentanții culturii referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Maia Sandu le-a vorbit scriitorilor, regizorilor, compozitorilor și artiștilor despre importanța susținerii drumului european al țării.
 

Parlament: schimbări

În parlament au fost schimbați președinții unor grupuri parlamentare de prietenie și delegații parlamentare internaționale. În locul reprezentanților opoziției, au fost numiți deputați din partidul de guvernământ «Acțiune și Solidaritate» (PAS). La critica reprezentanților opoziției, PAS a răspuns că membrii parlamentului ar trebui să promoveze valorile europene, nu să le saboteze.
 

Conflictul dintre Recean și judecători

Asociația Judecătorilor din Moldova s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în legătură cu declarațiile lui Dorin Recean la adresa judecătorilor. În apelul asociației se spune că acțiunile lui Recean ar fi o încălcare a independenței puterii judecătorești.
 

Fermierii protestează

Agricultorii s-au întâlnit cu premierul Dorin Recean și cu ministrul Agriculturii Vladimir Bolea. Ei au cerut alocarea sumei de 400 de milioane de lei pentru subvenții destinate achiziționării de motorină, semințe și îngrășăminte. Guvernul le-a propus sprijin prin credite pe termen de până la 18 luni cu o dobândă de până la 7%, acoperită de Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură. Fermierii vor putea beneficia de o amânare a plăților pe o durată de șase luni. Săptămâna următoare este planificată o nouă rundă de discuții.
 

Sănătate

Institutul de Cardiologie a fost dotat cu un nou tomograf computerizat, echipat cu un sistem de inteligență artificială. Costul său ajunge la 21,7 milioane de lei. Ministerul Sănătății a remarcat că Moldova este una dintre puținele țări din Europa de Est care dispune de astfel de echipamente.
 

Drepturile minorităților sexuale

Grecia a devenit prima dintre țările ortodoxe care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex, precum și adopția de către cuplurile de același sex. Legea a fost promovată de premierul Kyriakos Mitsotakis, liderul partidului de centru-dreapta Noua Democrație. El a numit noua lege «un moment istoric, reflectând Grecia de astăzi — progresistă, democratică, profund loială valorilor europene».


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: