Premieră muzicală absolută în Republica Moldova. Pentru prima dată în cei 50 de ani de la fondare, celebra Orchestra de Tineret a Uniunii Europene (EUYO) vine în ţara noastră cu un concert extraordinar, dedicat Zilei Europei, care se va desfăşura la Castel Mimi pe data de 9 mai.
Tinerii muzicieni, cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani, originari din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor evolua pe scena de la Castel Mimi, unde acum doi ani a avut loc Summit-ul Comunităţii Politice Europene, la care au fost prezenţi 49 de lideri europeni.
Talentaţii instrumentişti aleși anual din peste 3000 de candidați, vor evolua sub bagheta cunoscutului dirijor Jakub Przybycień, câştigător al Concursului Internaţional de Dirijat, Rotterdam 2025, precum şi finalistul Premiului Herbert von Karajan Young Conductors Award 2025.
În cadrul concertului de muzică clasică susţinut de European Union Youth Orchestra de la Castel Mimi vor răsuna în aer liber arii celebre de Beethoven, Bartok şi Enescu, într-o atmosferă de neegalat, de la singurul castel vinicol din Republica Moldova, inclus în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume.
Sărbătoriţi Ziua Europei la Castel Mimi cu muzică de înaltă calitate, într-o locaţie care a făcut mândră o ţară întreagă, devenind pentru o zi centrul Europei pe 1 iunie 2023. Pentru detalii despre eveniment şi bilete accesaţi link-ul.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Promit pensii și salarii mai mari, gaz la 6 lei pentru moldoveni și spun că vor „salva” țara de „pericole”. Liderii Blocului „Patriotic” – Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev – au mai fost la guvernare, ocupând funcții-cheie în Președinție, Parlament și Guvern. Acum, ei vor să revină în Legislativ, de unde să propună și să adopte legi pentru oameni. Dar din ce trăiesc foștii președinți ai Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev? NM a analizat averile și bunurile declarate de fiecare din cei patru lideri ai blocului electoral, care s-au lansat în cursa pentru parlamentare, pentru a vedea cu ce vin în fața alegătorilor.
Dodon: bani din Rusia și de la partid, casa – pe soției, mașina – estimată la zero lei
Igor Dodon
Lista Blocului Electoral „Patriotic” la alegerile parlamentare este deschisă de Igor Dodon – liderul Partidului Socialiștilor, fost președinte al Republicii Moldova și ex-deputat.
Conform declarației de avere, în 2024 Dodon a avut două surse oficiale de venit: salariul de la PSRM, în valoare totală de aproximativ 241 de mii de lei (circa 20 de mii de lei lunar), și onorariul de la Universitatea Corporativă Sberbank din Rusia, care i-a adus 5 615 558 ruble rusești, echivalentul a peste 1,16 milioane de lei. În același an, liderul PSRM a mai ridicat o indemnizație de 3 300 de lei de la Consiliul Municipal Chișinău. În rest, Dodon nu a declarat alte venituri, bunuri sau proprietăți pe numele său.
Veniturile familiei au fost completate de soția sa, care a raportat un salariu de 60 de mii de lei de la Baza de Odihnă Sadovo și încă 330 de mii de lei de la Exclusiv Media SRL. Tot pe numele acesteia figurează un teren intravilan, dobândit în 2013 și evaluat la 452 de mii de lei, precum și o casă de locuit cu o suprafață de 422 m², estimată la 2,1 milioane de lei.
În garajul familiei Dodon se află, din 2022, un Mercedes-Benz fabricat în 2020. În declarația de avere, liderul PSRM precizează că automobilul nu a fost cumpărat, ci se află doar în folosință, motiv pentru care valoarea indicată este de 0 lei.
La capitolul datorii, Dodon declară un credit contractat în 2013, în valoare de 1,477 milioane de lei, care urmează să fie rambursat până în 2028.
Vlah: casa – donată, 0 lei salariu, 175 000 – cadou
Andrei Mardari / NewsMaker
Locul trei pe lista Blocului „Patriotic” este ocupat de Irina Vlah – fostă deputată în Parlament, ex-bașcană a Găgăuziei și, în prezent, lideră a Partidului „Inima Moldovei”.
Spre deosebire de colegul său de bloc, Igor Dodon, Irina Vlah nu a declarat niciun salariu oficial pentru anul 2024. În schimb, veniturile sale provin din… cadouri. Fosta guvernatoare de la Comrat indică în declarația de avere că, la împlinirea a 50 de ani, a primit în dar suma totală de 175 de mii de lei. Este vorba despre nouă cadouri a câte 10 mii de lei fiecare, unul în valoare de 30 de mii de lei, două de câte 25 de mii de lei și unul de 5 mii de lei.
Lidera Partidului „Inima Moldovei” nu declară nici mașini, nici terenuri și nici datorii. În schimb, în declarația de avere figurează un garaj și un apartament, ambele obținute în 2020, pe vremea când ocupa funcția de bașcan al Găgăuziei, prin contract de donație. Garajul are o suprafață de 21,5 m² și o valoare declarată de 121 de mii de lei, iar apartamentul, cu o suprafață de 113 m², este estimat la aproape 658 de mii de lei.
Tarlev: 0 lei salariu, teren cumpărat cu 1 leu, apartamente – primite moștenire
Vasile Tarlev/Facebook
Locul patru din lista Blocului „Patriotic” este ocupat de Vasile Tarlev: fost prim-ministru al Republicii Moldova, ex-candidat la funcția de deputat și fotoliul de președinte al țării, în prezent – lider al Partidului „Viitorul Moldovei”.
La fel ca și colega sa de bloc, Irina Vlah, Vasile Tarlev nu a declarat niciun salariu oficial pentru anul 2024. În schimb, veniturile familiei au fost completate de soția sa, care a ridicat peste 88 de mii de lei românești (circa 339 de mii de lei moldovenești) din salariu la compania românească Tarogo Transport, precum și 7 mii de lei din arenda unui teren agricol.
Familia Tarlev are în proprietate patru terenuri. Unul dintre acestea, aflat „în circuit civil”, a fost cumpărat în 2024, jumătate fiind trecut pe numele lui Vasile Tarlev, jumătate pe cel al soției. Atât la rubrica „valoarea bunului”, cât și la „valoarea de piață” figurează suma simbolică de 1 leu. Liderul „Viitorul Moldovei” menționează în declarația de avere că „nu a suportat cheltuieli”. Celelalte trei terenuri agricole au intrat în posesia familiei, în baza unor contracte de moștenire, în 2012, și sunt pe numele soției.
La capitolul bunuri imobile, Tarlev declară două case de locuit și două apartamente. Personal, deține doar 0,5 cotă parte dintr-o casă cumpărată în 2024, cu o suprafață de 182 m² și valoare estimată la 6,4 milioane de lei. Celelalte trei imobile sunt pe numele soției și au fost obținute prin moștenire sau donație, în anii 2006, 2015 și 2023.
Pe lângă bunurile declarate, familia Tarlev are și economii considerabile, păstrate în 15 conturi bancare deschise în diferite valute.
Voronin: sute de mii din salariu, indemnizații și pensie; milioane – economii în bancă
Cel de-al patrulea lider al Blocului „Patriotic”, Vladimir Voronin, figurează pe locul… 32 în lista cu care formațiunea intră în alegerile parlamentare.
Fost președinte al Republicii Moldova, actual lider al Partidului Comuniștilor și deputat, Voronin a declarat pentru anul 2024 un salariu de aproape 152 de mii de lei de la Parlament. În plus, Legislativul i-a achitat peste 79 de mii de lei ca indemnizație lunară pentru transport, circa 19 mii de lei drept compensație anuală pentru tratament și alte 156 de mii de lei pentru cheltuielile legate de exercitarea atribuțiilor de serviciu.
De la CNAS, Voronin a mai ridicat 64 de mii de lei indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, iar de la Aparatul Președintelui Republicii Moldova – aproape 183 de mii de lei sub formă de pensie.
La acestea se adaugă și venituri din dobânzi bancare: aproape 70 de mii de lei au intrat în contul liderului comuniștilor și alte 52 de mii de lei pe contul soției sale. Tot soția fostului șef de stat a încasat, în 2024, o pensie de peste 35 de mii de lei.
Familia Voronin deține trei terenuri agricole. Pe numele liderului comuniștilor figurează doar unul dintre ele – cumpărat în 2008 și evaluat la puțin peste 1 800 de lei. Alte două terenuri au fost achiziționate în 1996: un extravilan estimat la 130 de mii de lei și un teren „aflat în circuit civil”, cu valoarea declarată de peste 152 de mii de lei.
La capitolul imobile, Vladimir Voronin declară trei bunuri: un apartament și două case. Apartamentul, procurat în 1998, are o suprafață de 232 m² și este estimat la aproape 1,9 milioane de lei. Liderul PCRM mai declară o casă obținută prin moștenire în 2008, cu o suprafață de 122 m² și valoare declarată de puțin peste 31 de mii de lei. Tot familia Voronin mai are în proprietate, din 2005, o casă de locuit de 50 m², evaluată la aproximativ 209 mii de lei.
Din 2017, în garajul lui Vladimir Voronin se află un Audi A8, fabricat în 2009, cu valoarea estimată la 10 mii de euro. Liderul comuniștilor declară și un ceas de mână Breitling Transocean Chronograph Unitime, primit cadou în 2021 și evaluat la peste 117 mii de lei.
La capitolul economii, familia Voronin are depozite în băncile din Republica Moldova, majoritatea în lei moldovenești, dar și în euro. În total, în cele șapte conturi și depozite sunt acumulați aproape 3,4 milioane de lei.
Pe parcursul anului trecut, fostul șef de stat a cheltuit aproximativ 3 mii de euro pentru servicii de turism și peste 10 mii de euro pentru servicii medicale. Totodată, Voronin a investit alți 156 de mii de lei în servicii legate de îndeplinirea atribuțiilor sale de deputat.
Cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urne pe 28 septembrie, pentru a-și alege viitorul Parlament. Campania electorală a început oficial pe 29 august și se va desfășura până în ajunul scrutinului. Lista integrală cu care Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” merge în alegeri poate fi consultată AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Directorul Spitalului Clinic Bălți și adjunctul său au fost demiși după perchezițiile efectuate astăzi de Centrul Național Anticorupție (CNA). Despre acest lucru a anunțat ministra Sănătății, Ala Nemerenco.
„Nu vom tolera absolut niciun caz de corupție în instituțiile medicale, mai ales din partea celor care prin atribuțiile lor sunt responsabili de ghidarea colectivelor și de accesul cetățenilor la servicii de sănătate. Vreau să fie un semnal pentru toate instituțiile medicale din țară cazul de la Bălți și solicit tuturor să fie mai curajoși și să declare orice caz de condiționare, mită și corupție. Curățirea de corupție este un proces greu, dureros, dar inevitabil va duce la însănătoșirea sistemului”, a scris Nemerenco într-o postare pe Facebook.
***
Precizăm că directorul Spitalului Clinic Bălți și adjunctul său au fost reținuți în dimineața zilei de 29 august, fiind bănuiți de corupție și abuz în serviciu. Potrivit CNA, conducerea spitalului ar fi facilitat eludarea procedurilor legale de achiziții publice, semnând cu o singură companie 12 contracte în valoare totală de aproximativ 4 milioane de lei. De asemenea, în cadrul investigațiilor a fost documentată tentativa de influențare a procesului de achiziție a unui echipament medical, în care un agent economic i-ar fi promis directorului un comision de 50 000 de lei, în schimbul favorizării ofertei sale în cadrul licitației
Directorul este bănuit și de estorcare și primirea de mită de la subalterni – pentru absențe de la serviciu, concedii, prime, dar și pentru facilitarea spitalizării rudelor angajaților. Adjunctul său este suspectat că ar fi primit mită direct de la pacienți pentru grăbirea internării și recomandarea unor intervenții chirurgicale
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Evenimentul a avut loc în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Printre principalele obiective anunțate de formațiune se numără semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028 și dublarea veniturilor populației active.
Totodată, programul electoral prevede dublarea vânzărilor de mărfuri și servicii autohtone pe piețele internaționale, precum și repararea a 3.000 de kilometri de drumuri, „astfel încât până în 2029 toate drumurile naționale și regionale să fie într-o stare bună și foarte bună”. De asemenea, PAS promite crearea unui program de promovare a culturii și tradițiilor naționale, prin care să fie finanțate evenimente atât în țară, cât și în diaspora.
Președintele PAS, Igor Grosu, a reiterat importanța alegerilor parlamentare și a invitat cetățenii să participe.
„În toamnă avem o luptă importantă, la fel ca și alte lupte importante pe care le-am dat, și noi o să o dăm și pe aceasta cu demnitate, pentru că noi avem cu ce merge la oameni, avem ce le spune și suntem sinceri și curați în intențiile noastre. De aceea, eu vă rog să găsiți timp, răbdare, compasiune și de la poartă la poartă, de la om la om, pe toți să îi îndemnăm să voteze PAS pe 28 septembrie, pentru ca în 2028 Moldova să devină membră a Uniunii Europene!”, a declarat Grosu.
Precizăm că pe lista PAS se regăsește Igor Grosu, liderul formațiunii și președinte al Parlamentului. Acesta este urmat de prim-ministrul Dorin Recean. La alegeri vor candida din partea PAS și сâțiva actuali miniștri: Dan Perciun, Victoria Belousov, Ludmila Catlabuga, Vladimir Bolea, Mihai Popșoi și Sergiu Lazarencu.
Pe lista partidului se regăsesc și fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, luptătoare Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea”, Ludmila Adamciuc, antreprenorii Maria Acbaș și Iurie Cojocaru, rectorul UTM, Viorel Bostan, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul USMF, Emil Ceban.
De asemenea, în listă figurează Dinu Plîngău și Stela Macari, foști membri ai Platformei Demnitate și Adevăr, care plecat recent din partid pentru a putea candida la scrutin din partea PAS.
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) s-a lansat în campania electorală pe 29 august. Partidul și-a prezentat programul politic pentru 2025–2029, care prevede lupta cu corupția, reducerea numărului de deputați și ministere, creșterea salariului și acordarea de granturi.
Printre obiectivele principale se numără investigarea a 500 de dosare mari de corupție până în 2029, prin crearea Agenției Naționale Anticorupție și confiscarea a minimum 5 miliarde lei din averi ilicite. Partidul propune reducerea numărului de deputați de la 101 la 71 și a ministerelor de la 16 la 12. Totodată, programul prevede creșterea salariului minim la 8.000 lei și a salariului mediu la peste 20.000 lei până în 2029. Reprezentanții ALDE propun acordarea a 10.000 de granturi pe an pentru IMM-uri și start-up-uri și 200.000 de vouchere de sănătate pentru tineri pe an.
De asemenea, programul partidului prevede adoptarea a 80% din legislația UE până în 2029, cu un Minister dedicat Integrării Europene și atragerea a 5 miliarde de euro investiții externe.
Lista ALDE include 54 de candidați – profesori, medici, antreprenori, muncitori și tineri activiști, iar în fruntea partidului se află Arina Spătaru.
„Oamenii nu mai vor promisiuni goale. Ei cer curajul de a face dreptate. ALDE vine cu un program realist, cu cifre și termene, cu echipă curată și determinată. Împreună putem construi o Moldovă demnă, europeană și prosperă“, a declarat Arina Spătaru la lansarea campaniei.
Guvernul României intenționează să desființeze Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), prin absorbția acestuia de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), ca parte a unei reorganizări care vizează reducerea cheltuielilor bugetare.
„La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni se reorganizează prin fuziune prin absorbție cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, care se desființează”, se arată în proiectul citat de G4media.ro vineri, 29 august.
Potrivit sursei, reorganizarea urmărește „optimizarea activității structurilor implicate în sprijinirea românilor de pretutindeni” și asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor publice.
Autoritățile române avertizează că „în lipsa unei intervenții rapide, există riscul ca alocările bugetare destinate acestor domenii să nu poată fi utilizate într-o manieră unitară și coerentă”.
„Acest fapt ar conduce la fragmentarea programelor de sprijin și la diminuarea capacității instituționale de a răspunde nevoilor reale ale comunităților românești din afara granițelor țării”, se menționează în document.
Potrivit Europei Libere Moldova, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova s-a făcut remarcat în ultimii ani inclusiv prin susținerea Mitropoliei Basarabiei, subordonată Bucureștiului, în competiția ei cu Mitropolia Moldovei, care ascultă tradițional de Moscova.
Cea mai recentă acțiune a DRRM a fost o nouă „reîncarnare” la Chișinău a festivalului de film internațonal de la Cluj, luna trecută.
