Moldcell – prima companie care a semnat Memorandumul de Înțelegere cu Organizația Națiunilor Unite în Moldova în vederea susținerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă

 

Compania Moldcell, parte a CG Corp Global, și Organizația Națiunilor Unite în Moldova, au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru a contribui la implementarea și realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în Republica Moldova. Moldcell este prima companie privată care a semnat acest Memorandum cu ONU Moldova, iar astfel se dă undă verde pentru nenumărate parteneriate între Moldcell și agențiile ONU prezente în Moldova în vederea susținerii proiectelor de dezvoltare durabilă.


„Pe parcursul a 20 de ani de activitate pe piața Moldovei, Moldcell a demonstart că este un adevărat exemplu și promotorul responsabilității social-corporative. Am susținut implementarea Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă prin realizarea a sute de proiecte de dezvoltare socială, dar și prin modul etic și responsabil în care ne desfășurăm activitatea, unind ecosistemele de afaceri din țară pentru a ajuta Moldova să devină  un loc mai bun de trai și un mediu transparent pentru afaceri. Astăzi, reconfirmăm angajamentul nostru și ne mândrim că suntem prima companie privată din Moldova care a semnat oficial Memorandumul de Înțelegere pentru a contribui la implementarea și realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în Republica Moldova”, a declarat Barkin Secen, CEO al Moldcell.

În septembrie 2015, toate (193) statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, inclusiv Republica Moldova, s-au angajat să implementeze ODD și Agenda 2030, în timp ce în peste 150 de țări, peste 11.500 de companii contribuie la realizarea Obiectivelor Globale.


„Organizația Națiunilor Unite în Moldova rămâne un partener-cheie în susținerea procesului de naționalizare și implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Republicii Moldova. În același timp, trebuie să recunoaștem că, promovarea Obiectivelor Globale, poate fi realizată numai dacă lucrăm împreună: Guvernul, mediul de afaceri, comunitatea și populația. Este cu atât mai important în contextul crizei cu care ne confruntăm în prezent. Salut acest parteneriat cu Moldcell și sper că alți agenți economici vor urma exemplul și se vor alătura, pentru a face lumea mai bună”, a menționat Simon Springett, coordonator rezident al ONU Moldova.

Încă un pas important pentru compania Moldcell și proiectele ce urmează a fi realizate cu scopul promovării ODD, a fost crearea Fundației Moldcell în toamna anului 2020. Fundația îmbină transformarea digitală și utilizarea tehnologiilor bazate pe domeniile-cheie de responsabilitate digitală: educație, societate, investiții cu impact social, susținerea mediului de afaceri și sprijin pentru atingerea Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă.


“Suntem extrem de fericiți și onorați că am semnat acest parteneriat cu ONU, devenind prima companie privată din Moldova care se angajează să implementeze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Suntem foarte bucuroși să începem această colaborare prin semnarea Memorandumului de Înțelegere. Un astfel de angajament nu vine doar pe hîrtie și vreau să vă asigur din numele întregii echipe Moldcell că, absolut fiecare membru al familiei Moldcell, se angajează să contribuie prin transformare pozitivă la procesul de implementare a proiectelor îndreptate spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.”, a menționat Nirvana Chaudhary, Director Executiv CG Group, Președintele Fundației Moldcell.

Compania Moldcell, fondată în 2000, este un operator digital de telecomunicații care face parte din grupul CG Corp Global, și oferă o gamă diversă de servicii și produse de telecomunicații pe piața Republicii Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Litvinenco revine: Recean îl propune judecător la Curtea Constituțională, alături de Manole

Premierul Dorin Recean a anunțat numirea a doi noi judecători la Curtea Constituțională (CC): actuala președintă a Înaltei Curți, Domnica Manole, și fostul ministru al Justiției și deputat al partidului de guvernare, Sergiu Litvinenco. Șeful Executivului a declarat că ambii candidați „au competențele profesionale și pregătirea juridică necesare pentru a asigura, pe durata mandatului, respectarea Constituției și exercitarea funcției cu imparțialitate”. Numirea urmează să fie aprobată la următoarea ședință de guvern.

„În calitate de judecător al Curții Constituționale, Domnica Manole a acționat consecvent pentru asigurarea controlului constituționalității și garantarea supremației Constituției. În calitate de președinte al Comisiei juridice pentru numiri și imunități și Ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco a început reformarea sistemului pentru crearea unei justiții independente, care să-și recapete bunul nume și încrederea cetățenilor”, a scris premierul Dorin Recean pe rețele.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

***

Sergiu Litvinenco a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în perioada martie 2019 – august 2021 și a deținut funcția de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități între iunie și noiembrie 2019. Între 2021 și 2023 a ocupat funcția de ministru al Justiției. Litvinenco este, de asemenea, unul dintre fondatorii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

În noiembrie 2023, fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat înființarea organizației „Parteneriate pentru Noua Economie”, alături de Sergiu Litvinenco și comentatorul politic Victor Ciobanu. Organizația își propunea să devină o platformă pentru mobilizarea cetățenilor și elaborarea de soluții pentru consolidarea economiei Republicii Moldova.

În mai 2024, președinta Maia Sandu a confirmat că Sergiu Litvinenco o consiliază, precizând însă că acesta nu deține funcția oficială de consilier prezidențial în domeniul justiției. Tot atunci, șefa statului a declarat că Litvinenco oferă consultanță și unor instituții de stat și este implicat ca expert într-un proiect de reformă a justiției.

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției. Anterior, Manole a activat peste două decenii în sistemul judecătoresc, inclusiv la Curtea de Apel Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Grosu, deranjat de întrebarea unei jurnaliste, a numit-o „simpatizantă” a lui Tkaciuk. Apoi și-a cerut scuze (VIDEO)

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), i-a spus jurnalistei TV8 Natalia Ghețu că ar fi „simpatizantă” a ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk. S-a întâmplat în timpul unor declarații de presă din 19 iunie, după ce jurnalista i-a cerut un comentariu în legătură cu o afirmația a lui Tkaciuk despre Maria Acbaș, care în trecut s-a regăsit pe listele partidului condus de politician la alegerile parlamentare din 2021, iar în această toamnă va candida din partea PAS. Ulterior, Grosu a prezentat scuze publice jurnalistei, menționând că incidentul „nu îl reprezintă” și că l-ar regreta.

Natalia Ghețu a publicat o secvență video din timpul unor declarații făcute de Igor Grosu pentru presă, la care a participat și ea. Potrivit imaginilor, aceasta a solicitat liderului PAS un comentariu în legătură cu antreprenoarea Maria Acbaș, despre care recent s-a anunțat că va candida la alegerile parlamentare din toamnă pe listele PAS, deși la scrutinul din 2021 a concurat din partea Partidului „Congresul Civic”, condus de ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk. Mai exact, jurnalista i-a cerut să comenteze afirmația lui Tkaciuk în care a menționat că Acbaș „va reveni la valorile „Congresului civic””, după ce s-a aflat că va candida la parlamentare din partea PAS.

Vădit iritat, Igor Grosu i-a spus jurnalistei „Dacă dvs sunteți o simpatizantă a acestei conserve rusești rămâne să continuați să-i face apologie”.

Natalia Ghețu i-a atras atenția să nu facă astfel remarci în raport cu jurnaliștii care-i pun întrebări. Politicianul însă a ignorat-o și a preluat întrebări din partea altor reprezentanți ai presei.

Ulterior, Igor Grosu a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care i-a cerut scuze Nataliei Ghețu pentru ieșirea sa.

Îmi cer scuze pentru ieșirea de azi la întrebarea jurnalistei Natalia Ghețu, înainte de ședința Parlamentului. Eu am respectat, respect și apreciez munca jurnaliștilor corecți, tocmai de aceea îmi cer scuze. Incidentul de azi nu mă reprezintă și îmi pare rău”, a spus liderul PAS.

Amintim că, pe 16 iunie, într-o conferință de presă, Igor Grosu a anunțat că pe listele PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă se vor regăsi maestrul Nicolae Botgros, fostul ministru al Muncii, Marcel Spătari, jurnalistul Constantin Cheianu și antreprenoarea Maria Acbaș. Acesta a îndemnat și alte personalități să se alăture formațiunii sale.

Vestea că Acbaș va candida din partea PAS a provocat un val de reacții negative, întrucât aceasta a fost în trecut membră a „Congresului Civic” – formațiune cu viziuni pro-ruse, iar în 2021 a concurat la parlamentare din partea acestui partid. Cu o declarație la subiect a venit și liderul „Congresului Civic”, Mark Tkaciuk.

Nimeni nu se îndoiește că, în orice moment critic sau de criză pentru PAS, ea, în calitate de deputat al Parlamentului, va alege fără îndoială partea dreaptă a istoriei și va reveni la originile statutare ale Congresului Civic”, a spus el.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Concurs pentru funcția de judecător, cu un singur candidat: CSM invită publicul să-și spună părerea

Un singur candidat s-a înscris la concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. Într-o notă informativă publicată pe 19 iunie, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

„Această etapă este importantă pentru a asigura un proces corect, transparent și bazat pe participarea publicului”, precizează CSM.

Judecător din 2011, Ion Malanciuc este cunoscut pentru instrumentarea unor dosare de rezonanță, printre care și cauza denumită generic „kuliok”, în care este vizat fostul președinte și liderul socialiștilor Igor Dodon.

În scrisoarea de motivare, magistratul a precizat că participă la concurs „dintr-o convingere profundă privind rolul esențial al Curții Constituționale în arhitectura statului de drept”.

„În contextul unor provocări majore pentru ordinea constituțională, este esențial ca în componența Curții să se regăsească judecători cu o viziune clară asupra valorilor constituționale, cu integritate ireproşabilă şi cu o solidă experiență juridică. Sunt motivat să contribui, prin experiența mea judiciară şi academică, la consolidarea autorității Curții Constituționale ca instituție fundamentală în garantarea supremației Constituției. Cred cu tărie că echilibrul, obiectivitatea şi angajamentul meu față de principiile constituționale pot aduce valoare adăugată activității Curții şi pot servi interesului public”, a declarat Ion Malanciuc.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu, în vizită la Comrat. A discutat cu un grup de profesori și a mers la un liceu (FOTO)

Președinta Maia Sandu a întreprins pe 19 iunie o deplasare de lucru în Găgăuzia. Șefa statului a fost la Comrat, unde a discutat cu un grup de profesori despre predarea limbii găgăuze și a vizitat Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” – singura școală cu predare în română din oraș.

Maia Sandu, însoțită de Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a participat la o discuție cu un grup de cadre didactice despre modul în care poate fi îmbunătățită predarea găgăuzei – inclusă de UNESCO în lista limbilor în pericol de dispariție – în instituțiile din autonomie. „În cadrul discuției a fost anunțat și un nou program de formare pentru profesorii care predau limba găgăuză în grădinițe”, a menționat președinta într-o postare pe Facebook.

Facebook/Maia Sandu

Șefa statului a vizitat și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din oraș.

Liceul este un exemplu de instituție modernă, cu condiții excelente pentru elevi și profesori, și a fost renovat cu sprijinul guvernului României și cu susținere de la bugetul de stat”, a precizat ea.

Facebook/Maia Sandu

Captură video

Krasnoselski, la 33 de ani de la luptele de la Tighina: Transnistria e gata de reconciliere, Moldova – nu

Cetățenii din stânga Nistrului își doresc reconcilierea cu Chișinăul, „fără tensiuni și lozinci ostile”, a declarat liderul nerecunoscut de la Tiraspol, după o ceremonie dedicată celor 33 de ani de la începutul luptelor de la Tighina. Potrivit lui Krasnoselski, pe malul drept nu ar exista aceeași deschidere.

„Se vede asta. S-au adunat mulți oameni astăzi, dar nimeni nu răspândește ură față de vecinul său sau față de oameni de orice naționalitate. Așa ceva nu avem. Dar reconcilierea este o construcție în care trebuie să se împace ambele părți. Eu văd această disponibilitate în Transnistria. Dar în Moldova ea nu există”, a declarat liderul nerecunoscut de la Tiraspol.

Precizăm că pe 19 iunie s-au împlinit 33 de ani de la începutul luptelor de la Tighina — unul dintre cele mai sângeroase episoade ale războiului de pe Nistru din 1992, când forțele de la Chișinău s-au confruntat cu cele din stânga Nistrului, sprijinite de Armata a 14-a a Federației Ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană.

La Chișinău, deputații au ținut, astăzi, un minut de reculegere în memoria victimelor conflictului. „Noi păstrăm permanent această zi ca o zi neagră pentru Republica Moldova”, a declarat deputatul PAS, Boris Morcoci, în plen.

Se estimează că, în urma luptelor de la Tighina, și-au pierdut viața aproximativ 200 de militari și civili moldoveni, iar alți 300 au fost răniți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: