Moldcell și Proiectul Tehnologiile Viitorului – parteneriat pentru noi oportunități de inovații digitale și de valorificare a potențialului creativ

Compania Moldcell și Proiectul Tehnologiile Viitorului finanțat de USAID și Guvernul Suediei au anunțat despre continuarea colaborării de succes și pe termen lung care a început în 2020 prin semnarea acordului de parteneriat  dintre Fundația Moldcell, Asociația Industriilor Creative COR și Proiectul de Competitivitate în Moldova finanțat de USAID, cu suportul Guvernului Suediei și UK.

Extinderea parteneriatului a fost anunțată în cadrul evenimentului din 15 Iulie 2022, la Artcor. La eveniment, au participat Binod Chaudhary, Președintele și Fondator CG Corp Global, acționarii Moldcell, Nirvana Chaudhary, Director al Grupului Chaudhary și Președintele Fundației Moldcell, Andrei Chistol, Secretar de Stat al Ministerului Culturii, Brian Wittnebel – ofițer pe Economie USAID, Doina Nistor, Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, Carolina Bugaian, CEO Moldcell și Irina Strajescu, Director executiv Fundația Moldcell.

Noua colaborare între Moldcell și Proiectul Tehnologiile Viitorului va asigura în continuare dezvoltarea și lansarea inovațiilor digitale în domeniile cheie pentru beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. De asemenea, va continua asistența financiară și tehnică pentru Hub-ul Creativ Artcor, dar și susținerea Inițiativei de Conectivitate Gigabit în cadrul proiectului Educația Digitală, implementat în cadrul Memorandumului de Înțelegere privind Educație Digitală.

Binod Chaudhary, Președintele și CEO CG Corp Global, acționar și proprietar Moldcell: Suntem foarte mândri și fericiți să continuăm colaborarea cu USAID printr-un parteneriat cu Proiectul Tehnologiile Viitorului, care asigură creșterea și dezvoltarea transformării creative și digitale a Moldovei.

Întâietatea digitală a companiei Moldcell pe piață în unison cu abordarea și viziunea strategică a Proiectului Tehnologiile Viitorului, know-how și expertiză, va aduce rezultate remarcabile în sectorul inovațiilor, toate în beneficiul poporului moldovenesc.

Fiind inspirată de filosofia Grupului Chaudhary, Moldcell este o companie digitală cu față umană care susține și promovează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU și transformarea digitală, ținând cont de nevoile societății moldovenești în ceea ce privește telecomunicațiile și responsabilitatea corporativ-socială, reflectată prin activitatea Fundației Moldcell.

Scott Hocklander, șeful Misiunii USAID în Moldova:  Suntem încântați de parteneriatul reînnoit dintre Proiectul Tehnologiilor Viitorului și Moldcell, precum și Fundația Moldcell. Vom continua să lucrăm împreună pentru a sprijini industriile creative din Moldova și pentru a susține tinerii să dobândească abilități digitale de perspectivă în sectoarele cu potențial din Moldova. Investiția noastră comună va duce la crearea locurilor de muncă pe termen lung. Acest parteneriat reprezintă un exemplu excelent pentru modul în care comunitatea de afaceri poate ajuta Moldova să se dezvolte continuu.

 

Fundația Moldcell promovează activ Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ONU. Din toamna 2020, Fundația este primul și unicul partener privat al Hub-ului Creativ Artcor. Datorită Fundației Moldcell, tinerii din Republica Moldova au beneficiat de cursuri, ateliere, masterclass-uri în domenii ca design interior, producție video/audio, ilustrații, animații, 3D, storytelling, etc. În vara anului 2021, Fundația Moldcell a extins parteneriatul cu Artcor și a oferit Centrului asistență financiară în valoare de 1 milion de lei.

În cadrul aceluiași eveniment, a fost semnat Acordul de parteneriat privind extinderea colaborării dintre Fundația Moldcell și a Hub-ului Creativ Artcor pentru perioada 2022-2023 și acordarea a încă 1 milion de lei.

Nirvana Chaudhary, Director Grupul Chaudhary și Președintele Fundației Moldcell: Suntem impresionați de rezultatele Artcor – o adevărată bijuterie în centrul Chișinăului care dezvăluie potențialul creativ ascuns al moldovenilor, iar componenta digitală asigură crearea profesiilor viitorului precum și de locuri de muncă bine plătite. Astfel, tinerii rămân să muncească acasă și participă la bunăstarea economică a țării.

În numele Fundației Moldcell, suntem foarte bucuroși să extindem parteneriatul cu Artcor prin oferirea, și în acest an, a unui milion de lei pentru funcționarea Centrului. 

 

Andrei Chistol, secretar de stat, Ministerul Culturii: „Ministerul Culturii este partener strategic al Centrului Artcor, contribuind la lansarea acestuia în 2019 și demarând numeroase inițiative comune de promovare a sectorului creativ. Parteneriatul extins cu sectorul privat și organizațiile internaționale va asigura nu doar transfer de investiții, dar și de know-how,  idei și proiecte inovatoare ce vor spori competitivitatea internațională și potențialului economic al sectorului creativ  din Moldova”.

 

 

Vasile Braga, Director Executiv Asociația COR: Sunt foarte mândru de rezultatele obținute de comunitatea creativă și Artcor. Înregistrăm peste 10.000 de participanți la activități educaționale și de antreprenoriat, peste 2000 de absolvenți ai Școlii Artcor, peste 300 de evenimente organizate, printre care unul dintre cel mai de amploare eveniment creativ – Festivalul Industriilor Creative. Suntem recunoscători tuturor partenerilor care susțin și au încredere în Industriile Creative din Moldova. Fundația Moldcell este primul și unicul partener din mediul privat al Hub-ului Creativ Artcor. Avem o colaborare productivă și suntem încântați să extindem parteneriatul și în acest an.

Moldcell este un operator digital de telecomunicații din Moldova și activează pe piață din 2000. În martie 2020, Moldcell a devenit parte a companiei CG Corp Global, fondată de Binod Chaudhary. De atunci, compania Moldcell este inspirată de filosofia CG Corp Global – Afacere cu Față Umană. În 2020, Moldcell a devenit prima și unica entitate din sectorul privat care susține și promovează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Creată în 2020, Fundația Moldcell este platforma care adună toate proiectele și inițiativele sociale ale companiei.

Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, este un program care durează de 5 ani, în valoare de 32,8 milioane dolari, care stimulează dezvoltarea economiei digitale, creative și ecologice din Moldova și va lucra în parteneriat cu părțile interesate din tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), inginerie, industrie ușoară, sectoare media digitale, valorificând inovația și noile tehnologii pentru a stimula competitivitatea și integrarea țării noastre pe piața internațională.

Centrul Industriilor Creative Artcor reprezintă un Centru cu o infrastructură de amploare, un hub digital creativ din Moldova cu scopul de a susține sectorul creativ și a permite accesul la tehnologii de ultimă generație, oportunități de training și crearea unui ecosistem dinamic pentru industriile creative din Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ZdG

Judecătoria Orhei a anulat decizia CEC privind excluderea candidatului lui Costiuc la Primăria Orhei⚡️⚡️⚡️

Judecătoria Orhei a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care Victor Perțu, candidatul Partidului „Democrația Acasă”, fusese exclus din cursa pentru funcția de primar al municipiului Orhei. Decizia a fost pronunțată pe 7 mai, cu doar zece zile înainte de scrutin. NewsMaker a solicitat o reacție de la CEC, însă până la publicarea știrii nu a primit un răspuns.

Pe 2 mai, CEC a admis contestația depusă de candidatul PAS Sergiu Stanciu și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu în cursa pentru Primăria Orhei. Pe 7 mai, instanța a decis, însă, să anuleze hotărârea Comisiei, după ce a constatat că sesizarea a fost „admisă peste termen”.

Amintim, cazul a provocat un conflict de competență între instanță și Curtea de Apel Centru și a ajuns inclusiv la Curtea Supremă de Justiție, care a stabilit că litigiul trebuie examinat de Judecătoria Orhei.

În prima sa reacție, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că formațiunea a „câștigat procesul cu CEC”.

„Instanța de judecată Orhei a anulat decizia abuzivă a Comisiei Electorale Centrale prin care Partidul „Democrația Acasă” și candidatul Victor Perțu am fost eliminați din cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Orhei. (…) Din acest moment, domnul Perțu este practic restabilit în drepturi”, a transmis Costiuc.

Hotărârea este cu drept de apel la Curtea de Apel Nord în termen de trei zile de la adoptarea hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Orheiului Central.

***

Amintim că, pe 2 mai, Comisia Electorală Centrală (CEC) a admis sesizarea depusă de Sergiu Stanciu, candidatul PAS la Primăria Orhei, și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu, desemnat de Partidul „Democrația Acasă”, în calitate de concurent electoral.

CEC a motivat decizia prin faptul că Perțu ar fi avut „o implicare activă” în activitățile fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional. De asemenea, CEC a constatat că „activitatea actuală a Partidului „Democrația Acasă” de fapt reprezintă o continuare a activității formațiunii politice declarate neconstituționale, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii respective”. Mai mult, CEC a menționat că „traseismul politic al candidatului și suprapunerea resurselor umane între aceste formațiuni sugerează existența unor elemente de bloc electoral camuflat” între Partidul „Democrația Acasă” și Partidul „Șor”.

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat atunci decizia drept una „politică, nu juridică” și a acuzat PAS că ar sta în spatele acesteia. El a anunțat că formațiunea va contesta hotărârea în instanță.

Excluderea lui Victor Perțu din cursa electorală a provocat reacții și în rândul altor politicieni. În spațiul public au apărut apeluri la boicotarea alegerilor din Orhei și solicitări de sesizare a instituțiilor internaționale. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Costiuc cere excluderea unui candidat din cursa pentru Primăria Orhei: „Demonstrăm că este omul lui Șor”

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, îi cere Comisiei Electorale Centrale (CEC) să o scoată din cursa pentru Primăria Orhei pe candidata independentă Diana Memeț. Politicianul a depus o contestație, în acest sens, pe 7 mai. Parlamentarul susține că ar deține „dovezi” că Memeț „este omul lui Șor”.

„Vrem să vedem cu o să acționeze instituțiile statului – CEC, SIS și alții – în raport cu Diana Memeț care nici nu ascunde că reprezintă echipa lui Șor de aici de la Orhei. Și mai este un candidat. Aveți răbdare, pregătim contestația”, a declarat Costiuc.

Totodată, acesta i-a îndemnat public pe locuitorii din Orhei să boicoteze alegerile locale noi din 17 mai: „Haideți să ne mobilizăm toți locuitorii din Orhei, să nu iasă nimeni la vot. Să scoată 3-4%, atât cât au aceștia de la PAS. Boicotăm total. Boicot total alegerilor”.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Diana Memeț. Aceasta a declarat că a văzut mesajul lui Costiuc și că va reveni cu un comentariu, însă până la publicarea știrii nu a oferit o reacție.

Pe 5 mai, candidata a publicat însă un videoclip pe pagina sa de Facebook, în care respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi „candidatul ascuns al unui partid”.

„Diana Memeț este candidat independent – fără culoare de partid, fără agende ascunse, fără comenzi politice. Nu execută agenda nimănui. Aceste bârfe sunt lansate de contracandidați care nu au nici program solid, nici argumente convingătoare. Când nu ai ce spune despre tine, începi să vorbești urât despre ceilalți. Diana Memeț vine să repare drumuri și grădinițe, nu să facă politică”, declara aceasta.

Cine este Diana Memeț?

În prezent lector la Universitatea Tehnică a Moldovei, Diana Memeț candidează independent pentru funcția de primar al municipiului Orhei. Ea a exercitat pentru scurt timp funcția de primar interimar al orașului Orhei în 2019, după ce Ilan Șor a renunțat la mandatul de edil pentru a deveni deputat. La acel moment, Memeț era viceprimar al municipiului, scrie ZdG.

Obligațiunile de primar le-am desemnat adjunctului meu, un bun profesionist, care cunoaște toate problemele orașului nostru, dar, cel mai important, știe cum să le rezolve – Diana Memeț”, anunța fugarul condamnat Ilan Șor pe 12 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă.

Într-o investigație publicată de ZdG în 2022 se menționa că Diana Memeț, pe atunci șefă a Direcției Administrare Publică din cadrul Consiliului Raional Orhei, făcea parte din structura partidului „Șor” – declarat între timp neconstituțional – și era implicată în activități de mobilizare electorală.

***

Locuitorii municipiului Orhei sunt așteptați la urne pe 17 mai, pentru pentru a-și alege un nou primar. În cursa electorală au rămas opt candidați, după ce doi dintre cei 10 pretendenți înregistrați inițial au fost excluși sau s-au retras din competiție. Este vorba despre Victor Perțu, candidatul Partidului „Democrația Acasă” (detalii – AICI), și Dumitru Melnic, candidatul Partidului Comuniștilor (detalii – AICI).

Alegerile locale noi sunt organizate după demisia fostei primare Tatiana Cociu. Reamintim, aceasta a renunțat la mandat în decembrie 2025, la o zi după ce Ilan Șor – refugiat în Rusia – a declarat că își retrage proiectele sociale din Moldova și sprijinul politic pentru primarii afiliați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Centrul pentru Jurnalism Independent Moldova

Jurnalistele NewsMaker, Ecaterina Dubasova și Olga Gnatcova, premiate la concursul Tulip Press Awards

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova au anunțat rezultatele concursului Tulip Press Awards, ediția 2026. Premiul la categoria „presa online” a fost obținut de jurnalistele NewsMaker Ecaterina Dubasova și Olga Gnatcova. La concurs, acestea au prezentat un longread despre represiunile din regiunea transnistreană. Menționăm că materialele participanților la concurs au trebuit să reflecte tematica drepturilor omului în Republica Moldova.

Pe 7 mai, Centrul pentru Jurnalism Independent și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova au decernat Premiile Tulip Press Awards 2026. Potrivit Centrului, câștigătorii celei de-a șasea ediții a competiției sunt:

Secțiunea Presa online/Presa scrisă

  • Liliana Botnariuc, Rise.md
  • Ecaterina Dubasova/Olga Gnatcova, NewsMaker
  • Natalia Zvariș, SP

Secțiunea Video

  • Cristina Roșca, Suntpărinte.md
  • Natalia Strogoteanu, Cu Sens
  • Eugenia Apostu, Jurnal TV/REL

Jurnalistele NewsMaker Ecaterina Dubasova și Olga Gnatcova au participat la concurs cu materialul: „La închisoare – pentru „insulte”, amendă – pentru childfree: cum a copiat Transnistria legile rusești și ce poate face Chișinăul”. Textul poate fi citit AICI.

NewsMaker

Amintim că, pe 2 martie 2026, Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova, a lansat cea de-a VI-a ediție a concursului Tulip Press Awards. Concursul a cuprins două secțiuni: video și presa online/presa scrisă. Pentru ambele secțiuni, jurnaliștii au trebuit să expedieze două materiale jurnalistice, realizate și publicate în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026. Acestea au trebuit să reflecte tematica drepturilor omului în Republica Moldova. Se menționa că jurnaliștii care, la edițiile anterioare, au obținut cel puțin două trofee Tulip Press Awards, nu sunt eligibili să participe în competiție. Totodată, Centrul a menționat că, în rezultatul jurizării, vor fi oferite câte trei premii pentru fiecare din cele două secțiuni, iar valoarea unui premiu este de 300 de euro.

NewsMaker

Kaja Kallas a ajuns în Moldova: inspectează echipamentele militare oferite de UE (FOTO)⚡️⚡️⚡️

Înalta reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a ajuns la Chișinău. În prima zi a vizitei sale în Republica Moldova, pe 7 mai, oficiala europeană a mers la Regimentul de Stat Major de Brigadă „Nicolae Petrică”, unde a fost întâmpinată de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

Șefa diplomației europene urmează să inspecteze echipamentele și tehnica militară oferite Republicii Moldova de Uniunea Europeană în ultimii ani. Agenda include și o întrevedere cu ministrul Apărării. Discuțiile se vor axa, în principal, pe securitate și apărare.

NewsMaker
NewsMaker

Tot pe 7 mai, vicepreședinta Comisiei Europene va avea o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.

Pe 8 mai, în ajunul Zilei Europei, Kaja Kallas se va întâlni cu președinta Maia Sandu, alături de care va susține o conferință de presă. NewsMaker va transmite în direct declarațiile celor două oficiale.

În aceeași zi, oficiala europeană va avea întrevederi și cu premierul Alexandru Munteanu, precum și cu alți oficiali de rang înalt.

Programul vizitei mai include discuții cu reprezentanți ai societății civile și participarea la evenimentul „EuroQuiz”, alături de tineri din întreaga țară.

Amintim că Kaja Kallas efectuează o vizită în Republica Moldova în perioada 7-8 mai. Aceasta este prima sa vizită oficială în țară noastră, în 2026. Ultima oară, oficiala europeană a vizitat Moldova în aprilie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Андрей Мардарь / NewsMaker

Tezele universitare din Moldova, sub control antiplagiat: a fost anunțată platforma care le va verifica

Toate tezele de licență și de master din Republica Moldova vor fi verificate cu ajutorul platformei Sistemantiplagiat.ro. Aceasta va identifica eventualele similitudini cu alte lucrări sau surse disponibile în baze de date academice și pe internet. Tezele vor fi verificate obligatoriu înainte de susținere, iar conducătorul de teză va emite o decizie argumentată privind originalitatea lucrării. Ulterior, după depunerea lucrării, aceasta va fi analizată atât în limba în care a fost redactată, cât și în limba engleză. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației și Cercetării, care a precizat că doar lucrările care vor parcurge toate etapele de verificare vor fi admise la susținerea finală.

Pe 7 mai, Ministerul Educației a anunțat că, potrivit noilor reguli, toate tezele de licență și cele de master vor fi verificate obligatoriu înainte de susținere cu ajutorul platformei Sistemantiplagiat.ro.

„Aceasta este un instrument digital care compară textele și identifică eventualele similitudini cu alte lucrări sau surse disponibile în baze de date academice și pe internet. După introducerea în uz a softului, verificarea lucrărilor la antiplagiat va deveni o etapă obligatorie în procesul de elaborare și evaluare a tezelor. Într-o primă fază, fiecare student va primi un raport de similitudine înainte de depunerea finală a tezei, pentru a putea corecta eventualele probleme de citare sau parafrazare. După depunerea lucrării, aceasta va fi analizată atât în limba în care a fost redactată teza (română sau rusă), cât și în limba engleză, pentru a putea fi identificate inclusiv traducerile fără indicarea sursei sau preluările din alte limbi”, a precizat Ministerul Educației.

Potrivit secretarului de stat la Ministerul Educației, Adriana Cazacu, rapoartele generate nu sunt interpretate automat. „Ele sunt analizate de conducătorul de teză, care emite o decizie argumentată privind originalitatea lucrării. În situațiile în care sunt depășite anumite praguri tehnice sau apar suspiciuni, analiza este realizată suplimentar de o comisie formată din trei cadre didactice”, a menționat Cazacu.

Ministerul a adăugat că rapoartele de similitudine conțin mai mulți indicatori tehnici, precum coeficienții de similitudine, sursele identificate și eventuale avertismente tehnice. „Acești indicatori nu înseamnă automat plagiat, ci un indicator pentru o evaluare mai atentă. Decizia finală se bazează pe o analiză calitativă, care ține cont de context, de modul în care sunt citate sursele și de contribuția intelectuală reală a autorului”, a comunicat Ministerul.

Potrivit secretarului de stat, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială este permisă în activitatea academică, dar trebuie să fie transparentă și responsabilă. „Studenții sunt obligați să declare utilizarea acestor instrumente atunci când aceasta depășește funcțiile auxiliare, cum ar fi corectarea lingvistică sau formatarea. Generarea conținutului fără o contribuție proprie semnificativă este incompatibilă cu normele de integritate academică”, a mai spus Cazacu.

Ministerul a adăugat că doar lucrările care vor parcurge toate etapele de verificare și vor dispune de o rezoluție corespunzătoare vor fi admise la susținerea finală, în fața comisiei de examene. 

***

O investigație realizată de jurnaliștii de la Diez, publicată pe 23 aprilie 2026, a arătat că mai multe pagini de Facebook și site-uri web oferă studenților, contra cost, „ajutor” la scrierea tezelor de licență sau masterat. Potrivit jurnaliștilor, aproximativ 9.000 de lei costă astăzi o teză de licență făcută de la zero. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că vor fi sesizate organele de drept și organizate audieri publice. Totodată, el a spus că, începând din acest an, toate tezele de licență și master vor fi verificate printr-un soft specializat. Detalii AICI.

Pe 5 mai, la Parlament au fost desfășurate audieri. În cadrul acestora, ministrul Dan Perciun a anunțat că Republica Moldova ar putea introduce sancțiuni pentru frauda academică până la sfârșitul lunii iulie. Modificările ar putea viza atât Codul contravențional, cât și Codul penal, pentru a sancționa inclusiv vânzarea și cumpărarea tezelor de licență și master. Perciun consideră că sancțiunile analizate – de aproximativ 1000 de lei – sunt prea mici. Totodată, el a anunțat că, începând din acest an, toate lucrările de licență și master vor fi verificate printr-un soft antiplagiat, pentru care statul va achita aproximativ 35 de mii de euro. Perciun a mai spus că va participa personal, împreună cu colegi din Minister, la susținerea tezelor de master și licență, pentru a vedea din interior cum decurg lucrurile. Detalii AICI.

Pe 6 mai, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tezele universitare vor fi verificate cu ajutorul unui soft antiplagiat achiziționat din România. Întrebat de jurnaliștii de la Diez, ministrul a precizat că softul „mai puțin” va detecta textele generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Anul viitor, însă, Dan Perciun spune că ar urma să fie introduse mecanisme suplimentare pentru a acoperi și zona conținutului generat de AI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: