Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Moldcell dă startul magiei de sărbători cu o ofertă specială. De Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, sărbătorită astăzi, 3 decembrie, Moldcell lansează Abonament ACCESIBIL, disponibil persoanelor cu deficiențe auditive, vizuale și de vorbire. Pentru că fiecare Abonat merită să comunice eficient și oricând are nevoie, compania oferă 20 GB trafic Internet + 500 minute naționale incluse (SMS), la preț exclusiv de 40 lei.

Inițiativa de a lansa acest Abonament, îi aparține Fundației Moldcell – platforma care reunește toate proiectele cu impact social. Pe măsură ce persoanele cu necesități speciale au devenit mai vulnerabili, mai ales în perioada pandemică, și ca urmare a comunicării cu aceștia, necesitatea de a lansa o ofertă specială anume pentru ei a luat forma Abonamentului ACCESIBIL.

Irina Strajescu, Director Executiv al Fundației Moldcell: „Compania Moldcell promovează și susține Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, angajament pe care ni l-am asumat oficial în 2020 prin semnarea Memorandumului de Înțelegere cu ONU. Prin intermediul Abonamentului ACCESIBIL, compania contribuie la atingerea Obiectivului Nr. 10: Inegalități Reduse.”

Persoanele cu necesități speciale, membri ai Asociației Surzilor și Asociației Nevăzătorilor din Moldova vor beneficia de 50% reducere la Abonament timp de 12 luni, achitând doar 20 lei pe lună. Reducerea va fi acoperită de Fundația Moldcell, platforma ce adună toate proiectele de responsabilitate socială împreună.

Dumitru Sclifos, Director al Asociației Nevăzătorilor din Moldova: ”Suntem fericiți pentru toate persoanele cu deficiențe vizuale. Abonamentul este mai mult decât binevenit și sperăm ca să comunicăm și mai eficient cu cei dragi.”

Ruslan Lopatiuc, Președintele Asociației Surzilor din Moldova: „Abonamentul oferit de Moldcell intensifică comunicarea. În așa fel, membrii Asociației pot beneficia de consultații medicale de la distanță sau cere ajutor de la instituțiile statului prin video call-uri cu ajutorul limbajului semnelor. Anume acest lucru duce la înlăturarea obstacolelor de comunicare și a interacțiunii unei persoanei surde cu societatea.”

Pentru conectare, portare sau migrare, beneficiarii sunt așteptați în toate magazinele Centre Moldcell din țară.

Pentru detalii despre Abonament, accesează aici.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Lumina se va scumpi/ Dodon cere demisia Maiei Sandu/ Transnistria prelungește starea de urgență

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— PSRM și PCRM cer demisia Maiei Sandu după declarațiile despre unire
— Starea de urgență în economie ar putea fi prelungită în Transnistria
— Unirea cu România: pro sau contra? Ce spun moldovenii?
— Un adjunct al Evgheniei Guțul a acționat în judecată Poliția de Frontieră Iași
— Facturile la electricitate ar putea fi mai mari cu circa 5%
— Vremea amână darea în exploatare a liniei Vulcănești–Chișinău
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Moldova 1

Peste 1 600 de moldoveni au decedat peste hotare în ultimii 5 ani. Cât costă repatrierea

În ultimii 5 ani, peste 1 600 de cetățeni ai Republicii Moldova au decedat peste hotare. Potrivit unor date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 noiembrie 2025, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale țării au eliberat aproximativ 1 600 de pașapoarte mortuare, document indispensabil pentru repatrierea corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă. Costurile pentru repatrierea trupurilor neînsuflețite variază în funcție de destinație și tipul transportului, dar pot ajunge la mii de euro, relatează Moldova 1.

Cele mai multe pașapoarte mortuare au fost eliberate în statele cu comunități numeroase de moldoveni. Italia se află pe primul loc, cu 811 cazuri, urmată de Franța – cu 144, Turcia – cu 97, Cehia – cu 95, România – cu 64 și Federația Rusă – cu 45.

De asemenea, Statele Unite ale Americii se numără printre țările în care au fost înregistrate frecvent astfel de cazuri, cu 40 de pașapoarte mortuare eliberate în aceeași perioadă.

La polul opus, în state cu comunități mai reduse de moldoveni au fost raportate cazuri izolate, cum ar fi Japonia – două cazuri, India și China – câte un caz.

Ministerul Afacerilor Externe a menționat că, în cazul deceselor peste hotare, rolul ambasadelor și consulatelor este strict consular, limitat de cadrul legal.

Asistența oferită include înregistrarea decesului, eliberarea gratuită a certificatelor de deces și a pașapoartelor mortuare, precum și informarea familiilor cu privire la procedurile aplicabile în statul unde a survenit decesul”, se arată în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

În același timp, MAE susține că statul nu dispune de mecanisme financiare pentru a acoperi costurile de repatriere. „Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul Republicii Moldova nu dispun de mecanisme sau mijloace financiare de sprijin destinat acoperirii costurilor de repatriere a cetățenilor moldoveni decedați peste hotare”, a precizat instituția.

De regulă, cheltuielile sunt suportate de familii sau, în unele situații, de angajatori, mai ales atunci când persoana decedată avea un contract de muncă.

Conform Serviciului Vamal, transportarea sicrielor sau a urnelor cu cenușă peste frontiera de stat se face în baza Acordului de la Strasbourg din 1973 privind transferul corpurilor persoanelor decedate, ratificat de Republica Moldova.

Pentru introducerea în Republica Moldova a corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă, la frontieră trebuie prezentate permisul mortuar sau certificatul de deces, în original, documentele justificative pentru transport, precum și alte documente, după caz.

Pentru scoaterea din Republica Moldova a cetățenilor decedați, este obligatorie prezentarea permisului mortuar eliberat de Ministerul Sănătății și a documentelor de transport.

Cu excepția documentelor prevăzute de convențiile internaționale, nici statul de destinație, nici statul de tranzit nu vor cere alte documente decât permisul mortuar”, a menționat că Serviciul Vamal.

Potrivit MAE, costurile repatrierii corpurilor neînsuflețite diferă semnificativ în funcție de distanță și tipul transportului:

din România: 400 – 1 500 de euro;
din Italia: aproximativ 3 000 de euro;
din Franța: 3 000 – 4 000 de euro;
din Statele Unite ale Americii: până la 15 600 de euro, în funcție de an și servicii.
din India: 5 370 de euro;
din Japonia: de la 6 000 de euro.

Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate de migrație a forței de muncă din Europa. Potrivit datelor oficiale, circa un milion de cetățeni muncesc în prezent peste hotare, cei mai mulți în state ale Uniunii Europene.

UE rămâne principala piață de desfacere pentru regiunea transnistreană: Principalele destinații

Uniunea Europeană rămâne principala piață de desfacere pentru agenții economici din regiunea transnistreană. Datele Biroului Politici de Reintegrare arată că, în 2025, 71% din totalul exporturilor regiunii au fost direcționate către statele UE, în timp ce 48% din importuri au provenit din spațiul comunitar.

„Pe parcursul anului precedent, autoritățile naționale competente au eliberat 3894 de certificate de origine a mărfurilor pentru agenții economici din regiunea transnistreană, dintre care 2099 au confirmat originea preferențială a mărfurilor în comerțul cu statele membre ale UE. Aceste date reflectă consolidarea relațiilor comerciale cu piețele europene și aprofundarea racordării economice la regulile pieței unice”, potrivit unui comunicat al biroului.

Totodată, instituția de resort subliniază că, în ultimii patru ani, desfășurarea tranzacțiilor prin punctele de control monitorizate de Serviciul Vamal și utilizarea documentelor de model național au contribuit la reconfigurarea lanțurilor logistice și la o reorientare accentuată a comerțului extern al regiunii către Uniunea Europeană.

„Adaptarea lanțurilor logistice a favorizat o reorientare accentuată a comerțului din regiunea transnistreană către Uniunea Europeană, contribuind totodată la consolidarea conexiunilor economice dintre cele două maluri ale Nistrului și la aplicarea uniformă a standardelor și procedurilor comerciale pe întreg teritoriul Republicii Moldova”, potrivit reprezentanților Guvernului.

Potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, principalele destinații ale exporturilor transnistrene către UE au fost România, Polonia și Italia.

Chiar dacă Uniunea Europeană rămâne principala destinație pentru mărfurile exportate din stânga Nistrului, ponderea livrărilor către această piață este în ușoară scădere față de anii anteriori. Datele Biroului de Reintegrare arată că nivelul maxim al exporturilor către statele UE a fost atins în 2023, când acestea reprezentau 83% din total. În 2024, cota exporturilor către Uniunea Europeană a coborât la aproximativ 75%.

Pentru comparație, în 2019, mai puțin de jumătate din exporturile regiunii — circa 49% — erau direcționate spre piața comunitară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Igor Țurcan

„Va deveni Maia Sandu cel de-al doilea Alexandru Ioan Cuza?” Reacții la declarația președintei despre Unire

Declarația președintei Maia Sandu, potrivit căreia ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România în cazul organizării unui referendum, a generat un val de reacții în spațiul public. Politicieni, diplomați, experți și activiști civici și-au exprimat opiniile. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere sau comentarii critice. NewsMaker prezintă în continuare o selecție de reacții apărute în urma acestor declarații.

Opoziția cere demisii: menținerea Maiei Sandu în funcția de președinte, o amenințare

Declarația președintei Maia Sandu a fost întâmpinată cu reacții dure din partea opoziției parlamentare. PSRM și PCRM – două dintre cele mai mari partide de opoziție, care au participat împreună la alegerile parlamentare din septembrie 2025, dar au format fracțiuni separate în actuala legislatură – au cerut demisia șefei statului.

Socialiștii susțin că afirmația Maiei Sandu „nu este o „opinie personală” și nici o „speculație abstractă”, ci un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești, a Constituției, suveranității și neutralității țării”. PSRM consideră că Maia Sandu „trebuie să demisioneze imediat” și solicită „Procuraturii Generale, SIS și tuturor organelor competente să inițieze de urgență o anchetă privind posibila trădare de patrie”.

Și Partidul Comuniștilor califică declarațiile drept „un act de trădare de stat și o încălcare gravă a jurământului prezidențial”. Potrivit acestora, „Maia Sandu a depășit cu mult limitele atribuțiilor prevăzute de Constituție”. La fel ca și colegii lor socialiști și fost parteneri de bloc, comuniștii cer ca Maia Sandu „să-și depună imediat atribuțiile și să părăsească teritoriul țării pe care o urăște și pe care intenționează să o șteargă de pe harta politică a lumii”.

De cealaltă parte, unionistul Dragoș Galbur consideră că reunirea „nu trebuie să fie un exercițiu consultativ inventat peste noapte, dar un act politic major, realizabil prin decizia a două parlamente, cu majorități constituționale și cu viziunile unor lideri care înțeleg importanța momentului”. Președintele Partidului Național Moldovenesc susține, totodată, că România este „unica noastră garanție pentru un viitor stabil și sigur”: „Maia Sandu are încă trei ani la dispoziție pentru a decide în ce pagină vrea să fie trecută: în capitolul birocratic despre „integrarea europeană” sau în capitolul mare, cel al reunificării României”.

Cu o reacție a venit și Partidul Liberal Democrat din Moldova. Formațiunea politică, condusă de fostul premier Vlad Filat, susține că afirmația președintei țării a fost formulată „în mod ipotetic și condițional”: „Nu este însoțită de nicio poziție politică clară și de niciun demers instituțional. În această formă, declarația nu constituie o direcție strategică, ci o luare de poziție ambiguă, lipsită de consecințe politice concrete”.

Maia Sandu, al doilea Alexandru Ioan Cuza?

Idealul Unirii cu România, unul firesc, moral și istoric legitim, nu este anti-Republica Moldova, ci e anti-imperialist, consideră fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Diplomatul, desemnat ambasador în Ucraina, susține că „idealul Unirii va fi viu în Republica Moldova, atât timp România va avea obligația morală și istorică să ne ajute cu orice îi stă în puteri”: „Nu există între statele noastre un Pod mai solid și indestructibil, decât Românitatea noastră”.

Cu o reacție a venit și fostul deputat PAS Vasile Șoimaru. Potrivit lui, declarațiile președintei lasă loc de „o singură întrebare, răspunsul la care nu lasă loc de amânare”. „Va deveni ori nu va deveni Maia Sandu cel de-al doilea Alexandru Ioan Cuza al neamului românesc” – s-a întrebat el.

„Istericul Dodon, după declarația Maiei Sandu despre Unire, crede că Doamna vrea să fie ultima președintă a Moldovei… (…) Nu, Dodoane, indiferent de dorința ta și de cele zece soluții ale tale, Maia Sandu, are șanse reale să devină (de Români depinde!) nu ultimul președinte al R. Moldova, ci al …doilea Alexandru Ioan Cuza al Neamului Românesc!”, a scris Șoimaru pe rețele.  

„Șoc emoțional” după declarația Maiei Sandu?

Activista Inna Virtosu susține că declarația președintei „a produs un șoc emoțional” și avertizează că subiectul unirii rămâne „inflamabil” și ușor de instrumentalizat politic. Potrivit acesteia, „problema nu este neapărat declarația în sine, ci contextul, istoricul și lipsa de consecințe”.

 „Maia Sandu nu a făcut o afirmație nouă. De-a lungul ultimului deceniu, pozițiile sale au oscilat constant între formulări vagi pro-unioniste și afirmații prudente, care mută decizia exclusiv în cârca unui „popor” abstract, fără ca statul să-și asume vreodată un rol activ. Această ambiguitate a devenit, în timp, o strategie”, susține Virtosu. Activista se întreabă de ce șefa statului „nu a inițiat un referendum în anii în care a deținut puterea și de ce nu anunță un calendar clar pentru o astfel de decizie istorică”.

Și activistul Vitalie Spîrnceană consideră că momentul nu este unul nou: „Președinta nu a făcut decât să repete, aproape cuvânt cu cuvânt, și de data asta în engleză, ce a zis încă în 2016, adică 10 ani în urmă. Această circumstanță îl face trist de două ori”. Acesta se întreabă de ce, „în loc de această nălucă a Unirii”, nu sunt promovate proiecte de colaborare care să depășească limitele etniei, limbii sau religiei.

Istoricul Alexei Tulbure atrage, la rândul său, atenția asupra diferenței dintre declarațiile făcute înainte și după accederea în funcția supremă în stat. Potrivit acestuia, „declarația Maiei Sandu privind unionismul” ridică semne de întrebare inclusiv pentru partenerii externi ai Republicii Moldova: „Le oferim miliarde pentru dezvoltare ca stat independent și suveran, iar ei visează lichidarea acestuia – își vor spune cei din Europa. (…) Cu tristețe mă gândesc la ”presidential legacy” a dnei Sandu”.

De menționat că Președinția nu a răspuns, deocamdată, acuzațiilor și solicitărilor lansate în spațiul public, urmare a declarațiilor șefei statului

***

Amintim că Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, că, în cazul în care ar fi organizat un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Ea a mai spus că întrucât în prezent nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinită cea mai mare parte a societății.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, aceasta a spus în cadrul unei emisiuni televizate că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Criza continuă, în Transnistria? Krasnoselski cere prelungirea stării de urgență în economie

Starea de urgență în economie din regiunea transnistreană – care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova – ar putea fi prelungită. Liderul de facto din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a emis un ordin în acest sens, care va fi examinat de legislativul nerecunoscut de la Tiraspol pe 15 ianuarie, scrie presa locală.

Tiraspolul a introdus stare de urgență în economie pe 18 decembrie, pentru un termen de 30 de zile, din cauza reducerii livrărilor de gaz către stânga Nistrului.

Anterior, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că dificultățile au apărut după ce agentul de plată pentru gazele livrate regiunii transnistrene a fost schimbat din nou. Potrivit oficialului, problema este una tehnică, nu politică, și a survenit după ce Tiraspolul a respins schema de livrare a gazelor propusă de Chișinău – susținută de partenerii europeni – optând, în schimb, pentru mecanismul sugerat de Moscova, pe care Chiveri l-a calificat drept nesustenabil.

Între timp, se înregistrează dificultăți în asigurarea regiunii transnistrene cu resurse energetice. Pe 12 ianuarie, șeful-adjunct al organului executiv local, Serghei Obolonik, a anunțat că Combinatul de ciment de la Râbnița și-a suspendat activitatea, iar Uzina Metalurgică Moldovenească funcționează la capacitate parțială. De asemenea, în școli și clădirile administrative a fost întreruptă căldura pe durata vacanței de iarnă, iar în primele 11 zile ale noului an s-au înregistrat pene de curent în mai multe localități.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: