Cum a evoluat reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pe timp de pandemie?

În ciuda turbulențelor politice continue și a crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, Republica Moldova a continuat să implementeze reforme în domeniul de reglementare a activității de întreprinzător și pe parcursul anului 2020. Acestea s-au axat pe trei elemente: extinderea aplicării Registrului de stat a controalelor; a Ghișeului unic pentru actele permisive și a Analizei Impactului de Reglementare (RIA).

Pe parcursul anul 2020, organele de control (18 la număr, comparativ cu anul 2018 când acestea erau 58) au efectuat 34,5 mii de controale, dintre care aproape 12 mii au fost controale planificate și 22,5 mii – controale inopinate. Dinamica controalelor efectuate în anul precedent arată că numărul acestora s-a redus cu 31,2% față de anul 2019. În anul 2020, cele mai multe controale au fost efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Ce este Registrul de Stat al Controalelor și cum a fost eficientizat în 2020?

Începând cu luna iulie 2014 a fost concepută implementarea Registrului de Stat al Controalelor, o platformă online comună, care a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate. Dar implementarea respectivă a decurs neuniform reieșind din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea resursei menționate, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită de a asimila noile abordări propuse de RSC.

Astfel, actele legislative care reglementează activitatea de control au fost puse în acord abia după aprobarea Legii nr.185 din anul 2017, care a determina competența organelor de control specializat pe toate componentele reformei controalelor de stat (instituțională, procedurală și digitalizarea Registrului de stat al controalelor).

Reforma este desfășurată cu sprijinul Băncii Mondiale, prin intermediul Proiectului Ameliorarea Competitivității II (PAC II), care a acordat și în 2020 suport tehnic Cancelariei de Stat pentru a asigura funcționalitatea și dezvoltarea continuă a sistemul informațional de gestionare a controalelor.

Pe parcursul anului au fost instituite noi funcționalități ale RSC, spre exemplu, au fost revizuite fluxurile aferente controlului în cadrul procedurii de eliberare a actului permisiv și/sau licenței, amânarea controalelor, revizuite procesele de planificare a controalelor.

De asemenea, a fost finalizată interconexiunea Registrului de Stat al Controalelor cu Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat și a fost inițiată interconexiunea RSC cu Sistemul informaţional automatizat pentru gestionarea şi eliberarea actelor permisive (în continuare – SIA GEAP) în vederea eliminării dublării acțiunilor operate în aceste registre.

A fost inițiată implementarea utilizării semnăturii electronice aplicabile pe documentele aferente controlului.

Totodată, angajații instituțiilor publice au fost instruiți privind utilizarea RSC la efectuarea controalelor, precum și planificarea acestora pentru anul 2021.

De evidenţiat că Registrul de Stat al Controalelor a fost creat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale, parte componentă a Băncii Mondiale.

Analiza Impactului de Reglementare (AIR)

Procesul reformei mediului de afaceri a fost relansat prin implementarea Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător (“Ghilotina II”). În urma acestui proces s-a hotărât ca orice act normativ ce afectează activitatea de întreprinzător trebuie însoțit de o Analiză a Impactului de Reglementare.

AIR reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor și beneficiilor pentru societate și mediul de afaceri, a necesității intervenției statului prin reglementare, evaluarea impactului acesteia asupra activității de întreprinzător, cetățenilor și statului, precum și corespunderea actului cu scopurile politicii de reglementare şi principiile de reglementare a activității de întreprinzător.

Pe lângă aceasta, în cadrul procesului reformei mediului de afaceri a fost creată Comisia de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, al cărei Grup de lucru, examinează și aprobă AIR ce însoțesc proiectele de acte normative și legislative. Grupul de lucru este asistat de Secretariatul Evaluării Impactului de Reglementare (SEIR). Opiniile SEIR sunt consultative, deciziile aparținând membrilor Grupului de lucru, prezenți la ședință.

Începând cu luna noiembrie 2019, atât Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, cât și SEIR este în subordinea Cancelariei de stat. În acest context, rata de conformare AIR, indicator monitorizat de Banca Mondială a crescut considerabil pe parcursul ultimilor 4 ani, de la 42% la 77%, în luna decembrie 2020. Pentru actele aprobate sau promovate de Guvern, acest indicator se ridică la 97%.

Pe parcursul anului 2020, consultanții SEIR au analizat, întocmit şi au prezentat membrilor Grupului de Lucru opinii analitice asupra a 147 de AIR şi 87 de proiecte de acte normative.

De menționat că, începând cu anul 2019, au fost unificate două mecanisme de evaluare a impactului asupra mediului de afaceri: Analiza Impactului de Reglementare și Analiza ex-ante.

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive a fost lansat în luna iulie 2018 și are ca obiectiv reducerea costurilor administrative și interacțiunii reprezentanților mediului de afaceri cu autoritățiile administrației publice centrale și locale în procesul aplicării și emiterii actelor permisive (certificate, licențe, autorizații, etc.).

Agenții economici pot depune online, prin intermediul atât a platformei servicii.gov.md, precum și prin intermediul paginei web actpermisiv.gov.md, cererea de obținere a actului permisiv și pot urmări etapa la care se află cererea la documentul solicitat. Astfel, Ghișeul unic asigură transparența proceselor de eliberare a actelor permisive, reduce contactul agenților economici cu angajații entităților emitente, reduce timpul pentru colectarea diverselor documente ce urmează a fi prezentate pentru obținerea unui act permisiv și, respectiv, costurile de operare atât pentru mediul privat, cât și pentru bugetul de stat.

De la lansarea platformei electronice, solicitarea actelor permisive prin ghișeul unic a sporit de 25 ori. Dacă în septembrie 2018 erau 2027 solicitări, la finele lunii decembrie 2020 erau deja peste 73,5 de mii de cereri procesate și circa 48 de mii de acte permisive eliberate.

Odată cu introducerea restricțiilor și limitarea contactelor fizice, inclusiv în instituțiile de stat, rata solicitarilor online a crescut și mai mult, până la 76%, fapt care demonstrează o absorbție notabilă a soluțiilor digitale de către sectorul privat. În anul 2021, din cele 11 630 de cereri procesate, au fost depuse online 8640 sau 56.6%.

La începutul lunii aprilie 2021, din 152 de acte permisive existente plus 1 (Notificare de Inițiere a Activității de Comerț), și din numărul total de autorități emitente de acte permisive (30 din APC și toate APL-urile) sunt disponibile pentru acces online 131 de acte permisive.

În condițiile crizei pandemice de COVID-19, implementarea și utilizarea platformei electronice on-line pentru digitalizarea proceselor de emitere a actelor permisive a devenit mult mai importantă.

Dar deși, multe autorități procesează actele permisive prin SIA GEAP, totuși, rata de utilizare a platformei este încă modestă, din 131 de procese configurate doar 74 acte permisive fiind solicitate prin sistem. Unele instituții publice: Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal sunt reticente să aplice Ghișeul unic în activitatea lor.

Astfel, pentru a crește gradul de depunere online a solicitărilor de acte permisive, a fost modificată Legea 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, fiind introdusă obligativitatea unui QR cod unic emis de sistemul informațional pentru fiecare act permisiv. Modificările au intrat în vigoare în luna februarie 2021.

Evidențiem că implementarea sistemului electronic de Ghișeu Unic pe platforma SIA GEAP a fost implementat cu sprijinul proiectului de Amelioarare a Competivităţiii finanţat de Banca Mondială. Acesta oferă antreprenorilor şi autorităților publice o serie de avantaje, printre care posibilitatea de a solicita actul permisiv din oficiu, la un click distanță, fără deplasare la autoritatea emitentă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Roaming gratis pentru Moldova, din 2026. Anunțul făcut de Ursula von der Leyen la Chișinău

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că tarifele de roaming între Republica Moldova și statele-membre UE vor fi eliminate, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul a fost făcut pe 4 iulie în cadrul unei conferințe de presă cu președinta Maia Sandu și președintele Consiliului European, Antonio Costa, după primul summit Moldova-UE.

Noi vom elimina toate costurile de roaming. Din experiența noastră, în Uniunea Europeană, este o modalitate extraordinară de a conecta oamenii și business-urile”, a declarat Ursula von der Leyen.

Liberalizarea va avea loc la 1 ianuarie 2026.

Totodată, oficialii europeni au confirmat că Republica Moldova este pregătită să adere la programul „Roam like at Home”. Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii moldoveni vor putea utiliza telefonia mobilă și internetul în UE fără taxe suplimentare.

***

Amintim că Summit-ul Republica Moldova – Uniunea Europeană a avut loc la Reședința de Stat din Chișinău.

facebook.com/maia.sandu

UE promite sprijin pentru Moldova înainte de parlamentare: „Suntem pregătiți să vă apărăm”

Uniunea Europeană este pregătită să sprijine și să apere Republica Moldova în cazul în care Kremlinul sau politicieni locali afiliați acestuia vor încerca să destabilizeze țara în contextul alegerilor parlamentare din toamnă. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul conferinței comune susținute la Chișinău, alături de președinta Maia Sandu și președintele Consiliului European, António Costa, în marja primului summit UE–Republica Moldova.

Ursula von der Leyen a declarat, la Chișinău, că Moscova desfășoară un „atac monstruos” asupra Republicii Moldova, prin campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Președinta Comisiei Europene a lăudat eforturile autorităților de la Chișinău de a contracara aceste amenințări. Oficiala a dat asigurări că UE este pregătită să sprijine țara noastră în aceste eforturi cu instrumente și echipe capabile să respingă atacurile cibernetice și campaniile de manipulare.

„Avem și instrumente, și echipe de reacție rapidă împotriva atacurilor cibernetice. (…) Suntem pregătiți să apărăm Republica Moldova în toate modurile”, a declarat von der Leyen.

La rândul său, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că aderarea Moldovei la UE este o decizie democratică, care trebuie respectată: „Suntem o uniune a democrațiilor, o uniune care așteaptă încă o democrație puternică cum este Moldova să se alăture nouă. Din acest motiv, trebuie să apărăm și să consolidăm democrația în Europa și în Moldova”.

Președinta Maia Sandu a precizat că Uniunea Europeană oferă cel mai mare sprijin din istoria Republicii Moldova pentru dezvoltarea țării, în timp ce forțe ostile încearcă să blocheze accesul la fonduri și parteneriate strategice. În acest context, șefa statului a menționat că autoritățile lucrează în strânsă cooperare cu UE pentru a întări capacitatea instituțiilor de a rezista amenințărilor hibride.

„Kremlinul și vocile sale, împrăștiate strategic, inclusiv la Chișinău, încearcă să ne convingă că Moldova nu trebuie ajutată. Ei nu respectă alegerea poporului nostru, nu ne văd ca egali. Nu cunosc ce înseamnă ajutor și solidaritate – cunosc doar șantaj și control”, a mai declarat Sandu.

Primul summit UE-Moldova a avut loc pe 4 iulie, la Chișinău. Evenimentul a fost marcat de o tentativă de perturbare pusă, potrivit Poliției, la cale de „gruparea criminală Șor”. Cu puțin timp înainte de sosirea liderilor europeni la Reședința de Stat, un grup de persoane a organizat un protest neautorizat în apropierea clădirii, însă oamenii legii au intervenit rapid și au înăbușit manifestația. Tot astăzi, Aeroportul Internațional Chișinău a fost ținta unui apel fals cu bombă. Poliția a precizat că asemenea scenarii au fost anticipate, iar intervenția oamenilor legii a fost promptă.

Summitul a avut loc cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor parlamentare, considerate cruciale la Chișinău. Autoritățile au avertizat deja că Rusia și politicieni loiali Kremlinului ar putea încerca să destabilizeze situația și să influențeze votul cetățenilor.

Reamintim, în acest context, că oamenii legii au efectuat, recent, percheziții la persoane din anturajul fugarului condamnat Ilan Șor, într-un dosar legat de tentativă de corupere a alegătorilor și influențare ilegală a scrutinului din septembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
facebook.com/maia.sandu

Primele €270 mln din Planul de Creștere, eliberate. Von der Leyen, la Chișinău: Livrăm rezultatele promise

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a comunicat despre deblocarea primei tranșe din Planul de Creștere pentru Moldova, fiind vorba despre 270 milioane euro. Anunțul a fost făcut pe 4 iulie în cadrul unei conferințe de presă cu președinta Maia Sandu și președintele Consiliului European, Antonio Costa, după primul summit Moldova-UE.

Astăzi pot să anunț eliberarea primele 270 de milioane din cadrului Planului de Creștere pentru Moldova. Voi ați prezentat rezultate pe reforme și noi livrăm rezultatele promise din partea noastră: să investim, să sprijinim”, a declarat Ursula von der Leyen.

Planul de Creștere Economică reprezintă sprijin financiar european în sumă totală de 1,9 miliarde de euro. Este vorba despre o componentă de grant în valoare de 520 de milioane de euro, care este destinată pentru investiții, asistență tehnică și pentru garantarea creditelor. De asemenea, țara noastră va primi împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de euro, care vor fi debursate în funcție de progresele înregistrate în procesul de implementare a reformelor asumate.

Suportul financiar va fi acordat în baza unor condiționalități, care se regăsesc în Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, care a fost aprobată de Guvern. Aceasta conține 153 de măsuri și 56 de reforme, care urmează a fi implementate până la sfârșitul anului 2027. Agenda de reforme vizează șapte sectoare-cheie: competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat; conectivitate și infrastructură digitală; guvernanță economică; capital social; tranziția verde și capitalul natural; securitate și eficiență energetică; valori fundamentale.

***

Summit-ul Republica Moldova – Uniunea Europeană a avut loc la Reședința de Stat din Chișinău.

presedinte.md

Liderii UE, angajament pentru o aderare rapidă a Moldovei. Declarație comună după summit-ul de la Chișinău

Președinta Maia Sandu, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis o declarație comună în urma primului Summit Moldova-UE. Documentul reafirmă, între altele, angajamentul față de o avansare rapidă în procesul de aderare a țării noastre la Uniunea European și reiterează solicitarea privind retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.

UE își reafirmă angajamentul ferm de a sprijini Moldova pe calea sa de reforme pentru aderarea la UE. Moldova și-a reconfirmat angajamentul și determinarea puternice și constante de a urmări acest obiectiv strategic cu o dedicare de neclintit, inclusiv prin introducerea în Constituția Republicii Moldova, în urma referendumului din 2024, a obiectivului de aderare la UE. Salutăm progresele făcute de Moldova în procesul de reformă, în pofida provocărilor semnificative cauzate de factori externi.

Extinderea reprezintă o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate. Ne reiterăm angajamentul de a avansa rapid în procesul de aderare a Moldovei la UE, în baza unor reforme credibile și a principiului meritelor proprii, în conformitate cu criteriile de la Copenhaga”, se arată în document.

Totodată, declarația salută progresele înregistrate în procesul de reformare a justiției și domeniul securității energetice.

Reconfirmăm solidaritatea și sprijinul UE față de Moldova în combaterea amenințărilor hibride și cibernetice cauzate de Rusia și suntem pregătiți să sprijinim în continuare transformarea digitală a țării și securitatea sa cibernetică, inclusiv prin intermediul Echipelor de răspuns rapid în domeniul cibernetic”, se mai menționează în declarație.

De asemenea, în document sprijinul „ferm” și „neclintit” pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în granițele sale recunoscute la nivel internațional. „UE și Moldova împărtășesc angajamentul comun pentru o reintegrare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a țării. Solicităm retragerea tuturor forțelor militare și a munițiilor rusești din regiunea transnistreană a Moldovei. UE va continua să sprijine eforturile de reintegrare ale Moldovei și se va asigura ca parcursul european să rămână deschis și incluziv pentru toți cetățenii săi”, se arată în document.

Amintim că Summit-ul Republica Moldova – Uniunea Europeană a avut loc la Reședința de Stat din Chișinău. În timpul reuniunii, participanții au abordat subiecte legate de procesul de aderare la UE, extinderea legăturilor economice și cooperarea în domenii precum infrastructura, energia, digitalizarea și dezvoltarea regională. Un punct important pe agenda summit-ului la constituit Planul de Creștere pentru Moldova – un pachet financiar de 1,9 miliarde euro, acordat de blocul comunitar.

La summit-ului, Ursula von der Leyen a anunțat despre debursarea primei tranșe de 270 milioane euro din Planul de Creștere și liberalizarea roaming-ului cu UE, începând cu 1 ianuarie 2026.

NewsMaker

Șor a încercat să saboteze summitul Moldova-UE? Protest înăbușit de poliție

Liderii Uniunii Europene, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au fost așteptați cu protest la Reședința de Stat, care găzduiește astăzi primul summit Moldova – UE. Manifestația a fost, însă, rapid înăbușită de forțele de ordine. Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Mariana Bețivu, a declarat pentru NM că acțiunea a fost premeditată și orchestrată de membri ai „grupării criminale Șor”, iar manifestanții au fost identificați în zona de maximă securitate.

„Poliția a cunoscut din timp faptul că în cursul zilei de astăzi urmau să apară provocatori, cu scopul de a schimba accentele și a deturna atenția de la elementul central al evenimentului.
Mai multe persoane, inclusiv tineri au fost văzuți în zona de maximă securitate („zona zero”), iar forțele de ordine au intervenit prompt, acționând strict în conformitate cu prevederile legale. Persoanele în cauză au fost verificate și identificate, iar în urma primelor constatări s-a stabilit că acestea fac parte din gruparea criminală „Șor””, a declarat Mariana Bețivu pentru NM.

IGP reiterează că rămâne ferm angajată în asigurarea ordinii și siguranței publice „și nu va tolera acțiuni menite să destabilizeze situația din țară”.

Amintim că, mai devreme, oamenii legii au confirmat pentru NM că Aeroportul din Chișinău a fost ținta unui apel fals cu bombă, înainte de vizita liderilor europeni în țara noastră. „Toate serviciile cu atribuții în domeniul siguranței au anticipat astfel de scenarii”, a precizat Poliția.

Astăzi, 4 iulie, la Reședința de Stat din Chișinău are loc primul summit bilateral dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Evenimentul este găzduit de președinta Maia Sandu, alături de președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean. Uniunea Europeană este reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa.

Agenda summitului include subiecte-cheie precum procesul de aderare a Moldovei la UE, aprofundarea cooperării economice, extinderea rețelelor de infrastructură, tranziția energetică, digitalizarea și dezvoltarea regională. Un punct central al discuțiilor îl constituie prezentarea și avansarea Planului de Creștere pentru Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: