EcoVisio organizează cea de-a opta ediție a evenimentului IarmarEco – Iarmarocul Oportunităților Ecologice și a Antreprenoriatului Social, care va avea loc sub formă de CARAVANĂ și va fi axată pe promovarea producătorilor și a actorilor locali. Astfel, pe parcursul lunii octombrie vom organiza câte un IarmarEco în 4 localități din țară: Chișinău, Rezina, Sângerii Noi și Ialoveni.
Ca în fiecare an, IarmarEco va pune accentul pe producători și consumatori locali și pe crearea relațiilor dintre aceștia. Fiecare locație din cadrul Caravanei va avea câte 40-50 de expozanți, cu o mare diversitate de produse locale, artizanale și ecologice. Pe lângă un asortiment bogat de produse naturale, vizitatorii vor avea parte de degustări, workshop-uri, concursuri cu premii, activități pentru copii și ateliere de creație, iar pentru amintiri frumoase, vom avea amenajată și o zonă pentru fotografii!
Ca să nu ratezi să-ți faci plinul cu bunătăți și emoții pozitive, alege-ți data și locația cea mai aproape de casă sau suflet:
Chișinău – 4 octombrie, parcul Alunelul
Rezina – 10 octombrie, piața orașului Rezina
Sat Sîngereii Noi, raionul Sîngerei – 14 octombrie, parcul Sîngereii Noi
Ialoveni – 17 octombrie, parcul Sfatul Țării
Toate evenimentele se vor desfășura între orele 11:00 și 17:00. Mai multe detalii despre expozanți, activități și fiecare locație din cadrul Caravanei IarmarEco vei găsi pe pagina de Facebook/IarmarEco.
Caravana IarmarEco 2020 este organizată de EcoVisio și finanțată de Facilitatea de Dezvoltare a Fondului European pentru Europa de Sud – Est (EFSE DF) în cadrul inițiativei EU4Business, de IM Swedish Development Partner și de Suedia. Parteneri locali: Primăria Ialoveni, Primăria Rezina, Primăria Sîngereii Noi și Pretura Buiucani.
Despre Organizatori
EcoVisio este o asociație obștească de mediu fondată în 1999. Misiunea asociației este atingerea potențialului regiunii ca model de societate sustenabilă, în sfera ecologiei și nu numai. EcoVisio organizează IarmarEco în fiecare toamnă începând din 2013, ca un prilej de a construi tradiții ecologice și comunitare pentru Moldova.
În bagajul unui cetățean al Israelului, care urma să zboare de la aeroportul din Chișinău spre Tel Aviv, au fost depistate trei arme pneumatice nedeclarate. Bărbatul riscă să fie sancționat contravențional. Informațiile au fost raportate de Serviciul Vamal într-un comunicat din 12 decembrie.
Potrivit sursei citate, cazul a fost documentat de funcționarii postului vamal ai aeroportului din Chișinău în conlucrare cu polițiștii de frontieră, urmare a verificărilor efectuate asupra pasagerilor de la ruta Chișinău – Tel Aviv.
În cadrul efectuării controlului neintruziv cu raze X al bagajelor pasagerilor, într-o valiză au fost depistate 3 arme pneumatice, ce nu au fost declarate autorității vamale.
Bunurile aparțineau unui cetățean israelian, în vârstă de 36 de ani.
Armele au fost ridicate și sunt pasibile confiscării speciale.
Pentru încălcarea regulilor vamale prin scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a obiectelor prin tăinuirea de controlul vamal, ascunderea lor în locuri special amenajate sau nedeclararea acestora la frontieră, cetățeanul străin riscă o amendă de până la 60 000 de lei.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu clarificări privind energia electrică achiziționată de Î.S. „Moldelectrica” în baza contractelor de ajutor de avarie. Potrivit instituției, acest lucru a avut un impact nesemnificativ asupra consumatorilor.
„În perioada 6–10 decembrie curent, Î.S. „Moldelectrica” a achiziționat aproximativ 930 MWh de energie de avarie de la operatorul de transport și sistem al României, necesară pentru asigurarea echilibrării sistemului electroenergetic național. Ponderea acestei cantități în consumul lunar total constituie aproximativ 0,2%, iar în lipsa unor date exacte privind costurile suportate de operator, estimarea impactului asupra prețurilor finale pentru consumatori este prematură și nefundamentată”, a transmis ANRE într-un comunicat.
Totodată, Agenția recomandă consumatorilor și participanților la piață să folosească energia responsabil, să respecte graficele de consum și producere și reamintește că energia de avarie este o pârghie temporară, folosită strict în situații excepționale, și nu reprezintă o sursă regulată de aprovizionare.
Săptămâna aceasta, ministrul Energiei, Dorin Junghietu spunea că în cazul în care Republica Moldova va accesa „tot mai multă și mai multă energie de avarie”, situația va crea eventuale premise pentru creșterea tarifelor.
Începând cu 1 august 2025, consumatorii din centrul și sudul țării plătesc pentru energia electrică un tarif de 3 lei și 59 de bani pentru un kilowatt, iar cei din nord – 4 lei. *** Pe 6 decembrie, întreprinderea de stat „Moldelectrica” a anunțat că, urmare a atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei în regiunea aferentă Republicii Moldova, a fost deconectat un grup energetic important, iar liniile de interconexiune erau încărcate aproape de limită. Din cauza depășirii fluxului planificat, Moldelectrica a solicitat preventiv, pentru câteva ore, ajutor de avarie din România. Întreprinderea menționa că ajutorul va menține funcționarea sigură a sistemului electroenergetic și va preveni eventuale suprasarcini.
Ulterior, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că Moldelectrica a fost nevoită să solicite energie electrică de avarie și în după-amiaza și seara zilei de 8 decembrie. Oficialul preciza că solicitarea ajutorului de avarie a fost determinată de dezechilibrul sistemului electroenergetic ca urmare a capacității limitate pe interconexiunea cu România și abaterile de la valorile prognozate a consumului și generării pe piața energiei electrice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În România au fost confirmate două cazuri de lepră, pe 11 și 12 decembrie. Sunt primele astfel de cazuri în România după mai mult de 40 de ani. Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică. Informațiile au fost comunicate de Ministerul român al Sănătății și Direcția de sănătate publică a județului Cluj.
Pe 11 decembrie, Ministerul român al Sănătății anunța că a fost confirmat un caz de lepră (boala Hansen). Instituția preciza că alte trei cazuri erau în curs de evaluare. „Toate cele patru persoane sunt de sex feminin, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca”, a comunicat ministerul, adăugând că a dispus suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice.
Potrivit instituției, la spitalul din Cluj s-au prezentat inițial două dintre cele patru persoane. Acestea, cu vârste de 21 și 25 de ani, provin din Indonezia. Persoanele au fost supuse mai multor investigații. Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat pe 11 decembrie. „A fost început tratamentul specific OMS pentru lepră. După inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție”, comunica ministerul.
Pe 12 decembrie, Direcția de sănătate publică a județului Cluj a anunțat că a fost confirmat și al doilea caz de lepră. „Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, în baza leziunilor cutanate și a criteriilor epidemiologice”, a precizat Direcția.
Potrivit Ministerului român al Sănătății, ultimul caz de lepră a fost diagnosticat în România în 1981. La nivel european, cazurile sunt sporadice, majoritatea la persoane care provin din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină, a comunicat instituția.
Conform ministerului, lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă. Transmiterea necesită expunere prelungită. Boala nu se transmite prin: strângerea mâinii, îmbrățișare, călătorii în mijloacele de transport în comun, proximitate scurtă sau folosirea spațiilor comune. Potrivit ministerului, având în vedere dezvoltarea lentă a bacteriei Mycobacterium leprae, sursa infecției este dificil de identificat. Libertatea.ro scrie că boala afectează pielea, nervii periferici, mucoasa căilor respiratorii superioare și ochii. Simptomele leprei includ semne vizibile și senzații neobișnuite pe piele. Primele simptome pot fi pete roșii sau depigmentate, zone cutanate cu sensibilitate redusă sau absentă, amorțeală, furnicături în membre, răni nedureroase pe mâini și picioare, precum și slăbiciune musculară. Dacă boala nu este tratată, pot apărea complicații mai severe. Acestea includ îngroșarea pielii, afectarea nervilor periferici, pierderea genelor sau a sprâncenelor, congestie nazală și sângerări nazale.
Maia Sandu speră la progres în procesul de integrare europeană în timpul președinției cipriote a Consiliului UE: „Pentru noi, aderarea este o strategie de supraviețuire”
Președinta Maia Sandu, care se află pe 12 decembrie într-o vizită în Cipru, și-a exprimat speranța că, în timpul președinției cipriote a Consiliului UE, Republica Moldova va înregistra progrese semnificative în procesul de integrare europeană. Șefa statului a menționat că extinderea va face Uniunea Europeană „mai prosperă” și „mai capabilă să acționeze la nivel global”, iar Republica Moldova își dorește să adauge putere blocului comunitar. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, după discuții bilaterale cu acesta.
Maia Sandu a menționat că a discutat cu omologul său despre relațiile moldo-cipriote, aderarea Republicii Moldova la UE, securitatea din regiunile celor două state, sprijinul și solidaritatea pentru Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, precum și eforturile necesare pentru a restabili pacea pe continentul european. Șefa statului a calificat discuțiile drept „strategice” și „încurajatoare”.
Maia Sandu a mai spus că a vorbit cu Nikos Christodoulides despre rolul pe care viitoarea președinție cipriotă a Consiliului UE l-ar putea juca în avansarea Republicii Moldova în parcursul european, menționând că acesta poate fi „crucial”.
„I-am transmis președintelui speranța noastră puternică că Cipru, în calitate de viitoare președinție, va promova o agendă de extindere credibilă și ambițioasă – una care să recompenseze reformele, să consolideze stabilitatea pe întregul continent și să demonstreze că promisiunea europeană rămâne vie pentru cei care muncesc pentru ea. Pentru noi, aderarea la UE nu este doar un obiectiv strategic, este cel mai important proiect național de la Independența noastră. Este o strategie de supraviețuire în timp ce un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea. Cipru înțelege mai bine decât mulți ce înseamnă să construiești reziliență, să aperi suveranitatea și să te bazezi pe forța unității europene”, a declarat președinta.
Totodată, Maia Sandu a subliniată că o Republică Moldova mai puternică, mai democratică, ancorată în UE, este inclusiv în interesul Uniunii Europene însăși.
„Extinderea a făcut întotdeauna Uniunea mai sigură, mai prosperă și mai capabilă să acționeze la nivel global. Republica Moldova dorește să contribuie la această putere”, a spus ea.
Telegram/Igor Zaharov
Precizăm că Ciprul va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2026.
Republica Moldova este țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare, a avut loc pe 25 iunie 2024.
Președinta Maia Sandu a declarat atunci că Republica Moldova a reușit să finalizeze screening-ul bilateral „de două ori mai repede decât alte state-candidate”.
Achiziția în 2018 a unui apartament de 65 de metri pătrați pentru suma de 34.000 de euro de către procurorul general interimar, Alexandru Machidon, „ridică semnale de alarmă” pentru Comisia de Evaluare a Procurorilor. În cadrul audierilor de integritate din 10 decembrie, membrii comisiei l-au întrebat cum a fost posibil ca locuința să fie cumpărată cu 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței din acea perioadă și ce legături ar fi putut exista între el și proprietara imobilului. Machidon a afirmat că prețul scăzut s-ar explica prin problemele blocului, zona dezavantajoasă și necesitatea urgentă de vânzare.
Membra Comisiei, Nadejda Hriptievschi, a punctat în debutul audierilor că Alexandru Machidon a declarat în 2018 o achiziție de 34.000 de euro, exact cât a plătit și proprietara inițială în 2016, înainte ca apartamentul să fie renovat. Potrivit informațiilor analizate de comisie, proprietara cumpărase locuința nerenovată, începuse reparațiile, renunțase ulterior la ideea de a locui acolo și încercase chiar să o revândă cu 38.000 de euro, având deja un potențial cumpărător care lăsase o arvună de 3.000 de euro.
Machidon a explicat că vânzătoarea renunțase la apartament deoarece achiziționase o altă locuință în 2017, motiv pentru care ar fi acceptat un preț mai mic după ce nu a reușit să-l vândă la 38.000 de euro. El a insistat că apartamentul nu era renovat complet și nu se afla într-o stare locuibilă.
„Am aflat prin niște cunoscuți comuni că persoana ar vrea să vândă apartamentul, pentru că după ce l-a procurat, ceva nu ia plăcut și și-a cumpărat altul. M-am dus, am vorbit, m-am uitat la el, dar nici nu eram sigur că-l vreau. Mi-am spus că nu sunt gata să dau acei bani, chiar dacă financiar îmi permiteam să plătesc 38.000. Așa s-a ajuns la preț. Blocul nu are deloc parcare, nici subterană, nici în curte, fiind dat în exploatare cu încălcări grave”, a declarat Machidon.
Nadejda Hriptievschi a precizat că în 2018 prețul mediu pe piață în acel bloc era de 45 de mii de euro în zona Centru, și l-a întrebat pe Machidon cum s-a ajuns că la cumpărat mai ieftin cu 9000 de euro. Machidon a subliniat că apartamentul se află la periferia orașului, în Telecentru — zonă care administrativ aparține sectorului Centru, dar care are prețuri mai mici decât străzile centrale.
„Apartamentul avea doar laminat, tapet și două dulapuri de bucătărie. Nu era mobilat complet, nu era într-o stare în care să te muți imediat. De asta cred că apare diferența față de valoarea medie estimată de agenția imobiliară. Prețurile diferă chiar și între apartamente din același bloc”, a argumentat procurorul.
Președintele comisiei, Christopher Lehman, a punctat că diferența dintre suma plătită și valoarea estimată ridică „semnale de alarmă”, motiv pentru care sunt necesare clarificări suplimentare
„Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât suma achitată, este un lucru de care suntem îngrijorați. Trebuie să vă întreb: ați oferit vreodată ceva de valoare vânzătorului? Ați plătit mese, ați ieșit împreună la prânz?”, a spus Lehman.
Machidon a respins orice suspiciune privind acordarea unor beneficii.
„Sigur, declar cu certitudine că nu am oferit alte bunuri sau ceva a acestei persoane. Doar a fost prețul care e convenit. Proprietara m-a apelat și mi-a spus că are nevoie urgent de bani pentru reparația noului apartament ”, a explicat el.
Întrebat dacă cei doi au fost vreodată în aceeași deplasare, Machidon a admis că este posibil să se fi aflat ocazional într-un grup mai mare, „probabil într-o deplasare în Spania”, dar a insistat că nu a acoperit costurile pentru aceasta.
Președintele Comisiei, Christopher Lehman a argumentat că au fost puse asemenea întrebări pentru că membrilor le este greu să înțeleagă pe deplin diferența dintre prețul pe care l-a Machidon în declarația financiară față de evaluarea făcută de agenția a acestui apartament. „ Nu se explică ușor această discrepanță”, a adăugat acesta. ***
Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, dacă corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.
Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.
Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul. Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.
