Interviu cu președintele MAIB, despre criza generată de COVID-19 și impactul asupra sectorului economic

Președintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Serghei Cebotari, a vorbit pentru AGORA despre criza economică provocată de epidemia de coronavirus și măsurile întreprinse de bancă pentru a o depăși. Potrivit lui, actuala criză nu se va opri în momentul în care va fi stopată răspândirea virusului, ci va continua în una economică. Băncile ar putea să se confrunte cu o deteriorare a calității creditelor, ca urmare a capacității reduse de rambursare a clienților, fapt care ar putea necesita modificarea temporară a unor regulamente și acte normative de către BNM. Citiți interviul integral mai jos.

Cum activează Moldova Agroindbank pe timp de criză?

În regim special. Băncile fac parte din categoria instituțiilor activitatea cărora nu poate fi întreruptă totalmente. Am susținut și susținem campania #StaiAcasă, doar că activând în continuare în regim special.

Ce înseamnă acest regim special pentru o companie care are peste 2000 de angajați?

Peste 2000 de angajați și aproximativ 1 milion de clienți, ceea ce este, la fel, foarte important. Peste 2000 de angajați și 1 milion de clienți cărora avem obligația morală să le protejăm sănătatea, pe cât posibil, dar și să le prestăm în continuare serviciile de care au nevoie. Am regândit modelul de activitate. Online-ul a fost salvator în cazul nostru, ca și în cazul altor companii. Am asigurat condiții tehnice pentru angajații din back-office ca să poată lucra de la distanță. Astăzi avem aproximativ 60% din angajații din back-office care lucrează de acasă. Cei care vin la birou asigură servicii-cheie pentru activitatea operațională, care nu pot nicidecum fi efectuate de la distanță. În paralel, am redus numărul sucursalelor și agențiilor active, dar și programul de lucru – de luni până vineri, de la 9 la 14, și am introdus protocoale obligatorii de protecție atât pentru angajați, cât și pentru clienți. Și, da, avem aproximativ 18% de angajați în șomaj tehnic, cărora le achităm 50% din salariu.

E o schimbare radicală pentru un timp atât de scurt, mai ales știind de conservatorismul caracteristic băncilor.

Trebuie să conștientizăm că a început o etapă fără precedent, care cere măsuri fără precedent. Riscul că vom avea o criză de durată, cu impact dureros pentru toate sectoarele, este destul de mare. Deciziile pe care le luăm și acțiunile pe care le întreprindem reies și din aceste riscuri și sunt ajustate în continuu la situație, pentru că în criză sau ești flexibil, acționezi rapid și gândești nestandart, sau riști să nu mai fii. Iar varianta de a nu mai fi nu este valabilă pentru MAIB.

Fără a cunoaște bucătăria internă, despre care ați vorbit mai sus, din exterior lucrurile așa și se văd, decizii foarte rapide, în ton cu așteptările societății. Mă refer inclusiv la măsurile de susținere pe care le-ați anunțat pentru clienți.

Da, a trebuit să acționăm într-o perioadă foarte restrânsă de timp. Clienții noștri trebuiau să știe clar că pot în continuare avea încredere în MAIB, că le înțelegem situația și că îi vom susține. Atât echipa Retail, cât și echipele IMM și Corporate au lucrat contra cronometru. Am fost prima bancă care a anunțat măsuri și una dintre puținele care a venit cu măsuri de susținere atât pentru persoanele fizice, cât și juridice. Măsurile de bază vizează creditele, modalitatea de achitare a lor. Ne-am bucurat să vedem reacția clienților după ce am anunțat amânarea plăților la credite și celelalte decizii – sute de mesaje de mulțumire pe rețelele de socializare, la telefon, la mail. Și țin să le mulțumesc pentru aceste mesaje – ne-au ajutat să înțelegem că am luat deciziile corecte, dar și ne-au redat energia pe care ți-o poate reda recunoștința în astfel de momente de mare presiune. Le mulțumesc pentru reacție, pentru încredere și pentru loialitate.

MAIB are regim redus de activitate, iar o parte din sucursale, după cum ați menționat, sunt închise. În ce măsură reușiți să răspundeți la toate necesitățile clienților?

Chiar dacă am redus numărul sucursalelor active și programul de lucru, prestăm absolut toată gama de servicii. Am luat un șir întreg de măsuri de precauție pentru ca serviciile băncii să fie oferite ca de obicei, fără întrerupere.

Faptul că am pus accentul pe digitalizare cu mult timp înaintea crizei ne-a ajutat foarte mult. MAIB are un serviciu de Internet Banking bine pus la punct, care răspunde necesităților persoanelor fizice și afacerilor. Am dezvoltat o aplicație mobilă cu foarte multe funcționalități – MAIBank. Prin intermediul acestora, clienții pot efectua majoritatea operațiunilor stând acasă. Contextul creat doar i-a pus în situație pe clienți – pe cei care încă nu le utilizau să le utilizeze, iar pe cei care le cunoșteau, dar din obișnuință preferau totuși să vină la bancă, să-și schimbe obișnuințele.

Iar pentru situații care nu pot fi amânate, clienții se pot adresa la sucursale. Iar aici trebuie să demonstreze responsabilitate, să respecte regulile de igienă, distanța socială etc.

În paralel, am luat decizii pentru ca situațiile de neamânat să fie cât mai puține: am prelungit automat cardurile care au expirat începând cu luna februarie, am prelungit automat depozitele, asigurăm funcționalitatea continuă a bancomatelor, a zonelor de autoservire 24/7 etc.

Totul pare că merge ca pe roate, fără probleme. Să fie așa sau este și cealaltă parte?

Poate pare simplu, dar nu este așa. Este foarte multă muncă în spate. Multe echipe care lucrează pe schimburi. Monitorizare continuă a situației. Contact continuu cu clienții noștri. Reacție imediată la orice sesizare de disfuncționalitate. Situații tensionate – sunt și din astea, pentru că responsabilitățile sunt mari. Facem totul ce depinde de noi și aș fi foarte recunoscător ca clienții noștri să înțeleagă că și echipa MAIB este formată tot din oameni și dacă nu am reușit să răspundem la un apel telefonic nu e pentru că nu ne pasă, ci pentru că exact în acel moment discutăm cu un alt client, iar dacă se întâmplă că la un bancomat la moment nu este numerar, nu este motiv de panică, urmează să fie suplinit și cel mai probabil echipa MAIB este deja în drum spre acea adresă.

Nimeni nu îndrăznește să facă o previziune a impactului acestei situații asupra dezvoltării economice. Dar dumneavoastră simțiți zilnic pulsul business-ului prin intermediul clienților pe care îi aveți.

Nu m-aș încumeta să fac o previziune categorică. Dar ceea ce este clar de pe acum e că practic nimeni nu va ieși fără pierderi din această criză. Autoritățile deja au anunțat o reducere de 3% a PIB-ului și pierderi de miliarde de lei la buget, și au spus chiar ei că aceasta este o variantă optimistă. Comisia Europeană a constatat „o deteriorare severă a situației financiare” a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii, iar aceasta spune deja foarte mult.

Referitor la pulsul business-ului, toată lumea înțelege că dacă situația aceasta va dura mai mult de 2-3 luni, lucrurile se vor complica foarte tare. Businessul e afectat, iar măsura în care este afectat depinde de ramură. Afacerile mai mari au o rezervă pe care pot conta câteva luni, cele mici, mai puțin sau deloc. Deja avem solicitări de la persoanele juridice de modificare a condițiilor de creditare și asta în condițiile în care majoritatea companiilor în martie încă au activat și au avut încasări. Ne așteptăm că în aprilie numărul acestor solicitări va crește. Dacă situația de urgență va fi ridicată până la sfărșitul lunii mai, businessurile vor avea nevoie de luni bune pentru a reveni la veniturile de până la criză și evident, capacitatea lor de rambursare va fi mult mai scăzută.

Acesta este un scenariu optimist?

Da.

BNM a anunțat reducerea ratei rezervelor obligatorii și a ratei de bază. Să înțelegem de aici că băncile nu ar trebui să se confrunte cu dificultăți și vor ajuta businessurile să depășească această perioadă?

Măsurile întreprinse de BNM sunt binevenite. Reducerea ratei rezervelor obligatorii permite accesul la lichidități de aproximativ 3 miliarde de lei care pot fi direcționați în economie, iar diminuarea ratei de bază este o premisă pentru diminuarea dobânzilor. Relaxarea cerințelor de capital le permite băncilor să aloce o parte din acest capital pentru formarea provizioanelor în cazul deteriorării calității creditelor. Aceste decizii sunt necesare și poate suficiente la situația zilei de azi. Totuși, trebuie să conștientizăm că actuala criză nu se va opri în momentul în care vom reuși să stopăm răspândirea virusului. Ea va trece în una pur economică. Cu cât mai repede va fi soluționată problema epidemiologică, cu atât mai puțin severă va fi criza economică. Dar ea cu siguranță va dura mai mult decât situația cauzată de COVID-19 și ceea ce ne așteaptă în viitor nu este deloc îmbucurător. Acum e greu de spus cu precizie cât de afectate vor fi ramurile economiei. Dar este posibil să ajungem la situația când doar aceste măsuri ale BNM nu vor mai fi suficiente. Înțelegem că fondurile statului sunt insificiente și nu avem cum conta pe ele. Dar dacă ajungem la o astfel de etapă a crizei, atunci incapacitatea de rambursare a clienților va afecta calitatea portofoliului de credite, care aduce după sine un șir de alte aspecte negative. Pentru un astfel de scenariu, e posibil să fie necesară modificarea temporară a unor regulamente și acte normative de către BNM. Este clar că fiecare bancă trebuie să aibă o aboradre individuală față de fiecare client, atât persoane juridice, cât și retail, pentru a aprecia la justa valoare problemele cu care aceștia se confruntă și pentru a le acorda suportul necesar ca să depășească criza.

Până la urmă, MAIB este tot un business, care nu este izolat de cele ce se întâmplă. Pentru ce scenariu vă pregătiți?

Chiar din primele zile am pus în aplicare un plan foarte minuțios, care prevede, printre altele, reducerea anumitor cheltuieli operaționale, inclusiv unele limitări la investiții în active corporale. Acest plan funcționează, iar între timp, examinăm și suntem pe cale să finalizăm două scenarii. Unul pentru situația în care răspândirea COVID-19 va fi stopată până în iunie, al doilea pentru cazul în care acest lucru se va întâmpla în octombrie-noiembrie. Nu excludem posibilitatea de a elabora și un al treilea scenariu în cazul în care această situație se va extinde peste aceste termene. Fiecare din aceste scenarii ne va oferi un tablou clar în privința impactului crizei asupra băncii la acea perioadă, ne va permite să înțelegem în ce condiții și ce măsuri va trebui să luăm ca să facem față situației. Vom avea nevoie de linii de creditare, de capital suplimentar, va trebui să reducem cheltuielile operaționale, vom avea nevoie de relaxarea temporară a regulamentelor BNM – toate acestea le vom cunoaște în baza acestor scenarii.

Până atunci ne îndeplinim rolul de business social resposnabil. Ne străduim să contribuim direct sau indirect la îmbunătățirea situației prin faptul că ne menținem angajații și achităm salarii, astfel oferind stabilitate pentru mai mult de 2 mii de persoane și familiile lor; prin faptul că facem tot posibilul ca clienții noștri să beneficieze în continuare de toate serviciile necesare; prin faptul că facem donații (banca, dar și fiecare angajat în parte) și ajutăm sectorul medical; prin faptul că achităm la timp, lunar, impozitul pe venit din salariu, contribuții de asigurări sociale și prime de asigurări medicale. Mai mult ca atât, deși guvernul a permis amânarea până la 25 iunie a impozitului pe venit pentru primul trimestru, MAIB a luat decizia de a nu beneficia de această facilitate. Astfel, aproximativ 23 milioane lei vor fi transferați la bugetul de stat – fiți de acord că e o contribuție foarte necesară, inclusiv și în mod special în astfel de momente.

maib.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Rusia va ști secretele Moldovei?/ Sandu, despre „războiul cognitiv”/ Gaidarji, respins din cursa APG

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Sandu: Moldova, pregătită pentru un nou val de refugiați
— Moldova Security Forum: țara noastră, în prima linie a securității regionale
— Sandu: războiul cognitiv, cea mai mare amenințare la următoarele alegeri
— Noua structură a armatei, votată de Parlament cu ușile închise
— Gaidarji, respins din cursa pentru Adunarea Populară a Găgăuziei
— 71 de candidați înregistrați pentru alegerile din APG
— Câtă încredere au moldovenii în presă?
— MAE respinge acuzațiile Rusiei despre un „hub militar”
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Скриншот

Gaidarji nu a fost înregistrat în cursa pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Reacție: „Este ilegală și a fost contestată”

Consiliul electoral de circumscripție Vulcănești nr. 3 a refuzat înregistrarea lui Valentin Gaidarji în calitate de candidat independent la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Decizia a fost luată pe 7 octombrie. Potrivit acesteia, în perioada relevantă pentru stabilirea calității de candidat independent, Gaidarji figura în dosarul de evidență al „PACE” ca membru al Consiliului Politic Național al partidului, astfel că nu întrunește condițiile prevăzute de Codul electoral și de Regulamentul privind desemnarea și înregistrarea candidaților la alegerile pentru APG. Într-un comentariu pentru NM, Gaidarji a declarat că decizia Consiliului electoral a fost deja contestată.

Gaidarji intenționa să candideze în circumscripția electorală uninominală Carbalia nr. 23. El a depus documentele pe 30 septembrie pentru a fi înregistrat în calitate de candidat independent la alegerile din 15 noiembrie.

Potrivit Consiliului electoral de circumscripție Vulcănești nr. 3, pe 4 septembrie, Gaidarji a informat Agenția Servicii Publice, printr-o cerere, despre retragerea sa din calitatea de membru al partidului. Cererea a fost redirecționată ulterior către „PACE”, pentru efectuarea modificărilor în registrul membrilor de partid și solicitarea actualizării Registrului de stat al persoanelor juridice. Totuși, Consiliul electoral precizează că, pe 2 octombrie, Gaidarji figura în dosarul de evidență al „PACE” ca membru al Consiliului Politic Național al partidului.

În consecință, Consiliul a stabilit că, în perioada relevantă pentru stabilirea calității de candidat independent, începută pe 7 septembrie, Gaidarji nu întrunea condițiile prevăzute de Codul electoral și de Regulamentul privind desemnarea și înregistrarea candidaților la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Potrivit acestora, poate candida independent persoana care își înaintează propria candidatură, independent de partidele politice și blocurile electorale, și care, începând cu 70 de zile înainte de alegeri, nu a fost membru al unui partid politic și nu și-a declarat public susținerea pentru un partid.

Astfel, Consiliul a decis să-i refuze înregistrarea lui Gaidarji. Hotărârea poate fi contestată în termen de 3 zile la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Gaidarji a declarat că decizia Consiliului electoral de circumscripție a fost deja contestată. „Consider că această decizie este ilegală și puternic influențată politic”, a scris ulterior Gaidarji pe o rețea de socializare.

***

Amintim că, pe 4 septembrie curent, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a anunțat că părăsește Partidul „PACE”, condus de fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Decizia a venit în aceeași zi în care Comisia Electorală Centrală a aprobat lista formațiunilor politice care aveau dreptul să participe la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și la alegerile pentru APG, iar PACE nu se regăsea pe listă.

***

6 octombrie a fost ultima zi în care puteau fi depuse cererile și documentele necesare în vederea solicitării înregistrării pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor regionale din 15 noiembrie 2026. Campania electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei va începe concomitent pentru toți candidații înregistrați pe 16 octombrie 2026.

Pe 7 octombrie, Comisia Electorală Centrală anunța că 138 de persoane au depus documentele necesare pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, în cele 35 de circumscripții electorale. Organele electorale procesaseră deja 34 de dosare și au adoptat hotărâri de înregistrare a candidaților, iar celelalte dosare erau în proces de examinare. DetaliI AICI.

Донецкая ОВА

Cel puțin 33 de morți, după ce o bombă a lovit două autobuze în Kramatorsk. Sandu cere mai multă apărare pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu îndeamnă partenerii să intensifice sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei și presiunea asupra Moscovei. Apelul a fost făcut pe 8 octombrie, în ziua în care un atac rusesc asupra a două autobuze de rută din Kramatorsk s-a soldat cu zeci de morți.

„Noapte de noapte, Rusia terorizează Ucraina, ucigând civili și ținând milioane de oameni treji de frică. Sunt cu sufletul alături de toți ucrainenii care trec prin aceste încercări”, a scris Sandu pe X.

„Îndemn toți partenerii să intensifice eforturile acum: mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina, mai multă presiune asupra Moscovei”, a adăugat președinta.

În dimineața zilei de 8 octombrie, trupele ruse au lovit două autobuze de rută care transportau pasageri în Kramatorsk, regiunea Donețk. Potrivit Procuraturii regionale, citate de Ukrainska Pravda, 30 de persoane au murit, iar 18 au fost rănite. Publicația „Политика Страны” a relatat ulterior că bilanțul morților a crescut la 33.

Potrivit informațiilor preliminare, autobuzele ar fi fost lovite cu o bombă aeriană ghidată. În urma deteriorării situației de securitate, autoritățile au suspendat circulația transportului public în Kramatorsk și Sloviansk.

Донецкая ОВА

Atacul vine la doar o zi după cel asupra unui bloc de locuit din Prîlukî, regiunea Cernihiv. Potrivit ultimului bilanț, cel puțin 18 persoane au murit, inclusiv patru copii. Trei dintre copii aveau câte un an, iar al patrulea – opt ani. Peste 50 de persoane au fost rănite.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol/digi24.ro

UE prelungește cu un an sancțiunile pentru acțiunile de destabilizare ale Rusiei. Cinci moldoveni, pe listă

Consiliul Uniunii Europene a prelungit cu un an, până pe 9 octombrie 2027, sancțiunile împotriva celor responsabili de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate. Măsurile vizează 80 de persoane și 20 de entități, inclusiv cinci cetățeni ai Republicii Moldova, printre care activistul Veaceslav Valico și jurnalistul Dmitri Buimistru, scrie IPN.

Potrivit documentului, Veaceslav Valico a fost implicat într-o operațiune de destabilizare organizată de Rusia. Acesta a participat la desenarea unor stele ale lui David pe străzile Parisului, la scurt timp după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Documentul UE precizează că acțiunea a fost organizată în schimbul unei recompense financiare și avea scopul de a provoca tensiuni în societatea franceză. De asemenea, Valico este implicat în răspândirea sistematică a dezinformării în Republica Moldova și Ucraina, ca parte a acțiunilor hibride ale Rusiei.

În același timp, Dmitri Buimistru este considerat principalul propagandist al postului de televiziune online MD24, creat de oligarhul fugar Ilan Șor după retragerea licențelor instituțiilor sale de media. Buimistru este acuzat, potrivit sursei citate, de răspândirea dezinformării pro-Kremlin și de subminarea suveranității Republicii Moldova.

Pe lângă cei doi, lista îl include și pe omul de afaceri Anatoli Prizenko, acuzat de coordonarea operațiunii de destabilizare de la Paris, din octombrie 2023. Prizenko și-a asumat public responsabilitatea pentru această acțiune.

De măsuri restrictive sunt vizați și cetățenii moldoveni Iurie Neculiti și Ivan Neculiti, directorul executiv și proprietarul unei companii înregistrate în Regatul Unit, care oferă găzduire pe servere din întreaga lume și ar permite unor actori sponsorizați de Rusia să desfășoare activități de destabilizare, inclusiv manipularea informațiilor, ingerințe și atacuri cibernetice împotriva UE și a unor state terțe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: