Interviu cu președintele MAIB, despre criza generată de COVID-19 și impactul asupra sectorului economic

Președintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Serghei Cebotari, a vorbit pentru AGORA despre criza economică provocată de epidemia de coronavirus și măsurile întreprinse de bancă pentru a o depăși. Potrivit lui, actuala criză nu se va opri în momentul în care va fi stopată răspândirea virusului, ci va continua în una economică. Băncile ar putea să se confrunte cu o deteriorare a calității creditelor, ca urmare a capacității reduse de rambursare a clienților, fapt care ar putea necesita modificarea temporară a unor regulamente și acte normative de către BNM. Citiți interviul integral mai jos.

Cum activează Moldova Agroindbank pe timp de criză?

În regim special. Băncile fac parte din categoria instituțiilor activitatea cărora nu poate fi întreruptă totalmente. Am susținut și susținem campania #StaiAcasă, doar că activând în continuare în regim special.

Ce înseamnă acest regim special pentru o companie care are peste 2000 de angajați?

Peste 2000 de angajați și aproximativ 1 milion de clienți, ceea ce este, la fel, foarte important. Peste 2000 de angajați și 1 milion de clienți cărora avem obligația morală să le protejăm sănătatea, pe cât posibil, dar și să le prestăm în continuare serviciile de care au nevoie. Am regândit modelul de activitate. Online-ul a fost salvator în cazul nostru, ca și în cazul altor companii. Am asigurat condiții tehnice pentru angajații din back-office ca să poată lucra de la distanță. Astăzi avem aproximativ 60% din angajații din back-office care lucrează de acasă. Cei care vin la birou asigură servicii-cheie pentru activitatea operațională, care nu pot nicidecum fi efectuate de la distanță. În paralel, am redus numărul sucursalelor și agențiilor active, dar și programul de lucru – de luni până vineri, de la 9 la 14, și am introdus protocoale obligatorii de protecție atât pentru angajați, cât și pentru clienți. Și, da, avem aproximativ 18% de angajați în șomaj tehnic, cărora le achităm 50% din salariu.

E o schimbare radicală pentru un timp atât de scurt, mai ales știind de conservatorismul caracteristic băncilor.

Trebuie să conștientizăm că a început o etapă fără precedent, care cere măsuri fără precedent. Riscul că vom avea o criză de durată, cu impact dureros pentru toate sectoarele, este destul de mare. Deciziile pe care le luăm și acțiunile pe care le întreprindem reies și din aceste riscuri și sunt ajustate în continuu la situație, pentru că în criză sau ești flexibil, acționezi rapid și gândești nestandart, sau riști să nu mai fii. Iar varianta de a nu mai fi nu este valabilă pentru MAIB.

Fără a cunoaște bucătăria internă, despre care ați vorbit mai sus, din exterior lucrurile așa și se văd, decizii foarte rapide, în ton cu așteptările societății. Mă refer inclusiv la măsurile de susținere pe care le-ați anunțat pentru clienți.

Da, a trebuit să acționăm într-o perioadă foarte restrânsă de timp. Clienții noștri trebuiau să știe clar că pot în continuare avea încredere în MAIB, că le înțelegem situația și că îi vom susține. Atât echipa Retail, cât și echipele IMM și Corporate au lucrat contra cronometru. Am fost prima bancă care a anunțat măsuri și una dintre puținele care a venit cu măsuri de susținere atât pentru persoanele fizice, cât și juridice. Măsurile de bază vizează creditele, modalitatea de achitare a lor. Ne-am bucurat să vedem reacția clienților după ce am anunțat amânarea plăților la credite și celelalte decizii – sute de mesaje de mulțumire pe rețelele de socializare, la telefon, la mail. Și țin să le mulțumesc pentru aceste mesaje – ne-au ajutat să înțelegem că am luat deciziile corecte, dar și ne-au redat energia pe care ți-o poate reda recunoștința în astfel de momente de mare presiune. Le mulțumesc pentru reacție, pentru încredere și pentru loialitate.

MAIB are regim redus de activitate, iar o parte din sucursale, după cum ați menționat, sunt închise. În ce măsură reușiți să răspundeți la toate necesitățile clienților?

Chiar dacă am redus numărul sucursalelor active și programul de lucru, prestăm absolut toată gama de servicii. Am luat un șir întreg de măsuri de precauție pentru ca serviciile băncii să fie oferite ca de obicei, fără întrerupere.

Faptul că am pus accentul pe digitalizare cu mult timp înaintea crizei ne-a ajutat foarte mult. MAIB are un serviciu de Internet Banking bine pus la punct, care răspunde necesităților persoanelor fizice și afacerilor. Am dezvoltat o aplicație mobilă cu foarte multe funcționalități – MAIBank. Prin intermediul acestora, clienții pot efectua majoritatea operațiunilor stând acasă. Contextul creat doar i-a pus în situație pe clienți – pe cei care încă nu le utilizau să le utilizeze, iar pe cei care le cunoșteau, dar din obișnuință preferau totuși să vină la bancă, să-și schimbe obișnuințele.

Iar pentru situații care nu pot fi amânate, clienții se pot adresa la sucursale. Iar aici trebuie să demonstreze responsabilitate, să respecte regulile de igienă, distanța socială etc.

În paralel, am luat decizii pentru ca situațiile de neamânat să fie cât mai puține: am prelungit automat cardurile care au expirat începând cu luna februarie, am prelungit automat depozitele, asigurăm funcționalitatea continuă a bancomatelor, a zonelor de autoservire 24/7 etc.

Totul pare că merge ca pe roate, fără probleme. Să fie așa sau este și cealaltă parte?

Poate pare simplu, dar nu este așa. Este foarte multă muncă în spate. Multe echipe care lucrează pe schimburi. Monitorizare continuă a situației. Contact continuu cu clienții noștri. Reacție imediată la orice sesizare de disfuncționalitate. Situații tensionate – sunt și din astea, pentru că responsabilitățile sunt mari. Facem totul ce depinde de noi și aș fi foarte recunoscător ca clienții noștri să înțeleagă că și echipa MAIB este formată tot din oameni și dacă nu am reușit să răspundem la un apel telefonic nu e pentru că nu ne pasă, ci pentru că exact în acel moment discutăm cu un alt client, iar dacă se întâmplă că la un bancomat la moment nu este numerar, nu este motiv de panică, urmează să fie suplinit și cel mai probabil echipa MAIB este deja în drum spre acea adresă.

Nimeni nu îndrăznește să facă o previziune a impactului acestei situații asupra dezvoltării economice. Dar dumneavoastră simțiți zilnic pulsul business-ului prin intermediul clienților pe care îi aveți.

Nu m-aș încumeta să fac o previziune categorică. Dar ceea ce este clar de pe acum e că practic nimeni nu va ieși fără pierderi din această criză. Autoritățile deja au anunțat o reducere de 3% a PIB-ului și pierderi de miliarde de lei la buget, și au spus chiar ei că aceasta este o variantă optimistă. Comisia Europeană a constatat „o deteriorare severă a situației financiare” a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii, iar aceasta spune deja foarte mult.

Referitor la pulsul business-ului, toată lumea înțelege că dacă situația aceasta va dura mai mult de 2-3 luni, lucrurile se vor complica foarte tare. Businessul e afectat, iar măsura în care este afectat depinde de ramură. Afacerile mai mari au o rezervă pe care pot conta câteva luni, cele mici, mai puțin sau deloc. Deja avem solicitări de la persoanele juridice de modificare a condițiilor de creditare și asta în condițiile în care majoritatea companiilor în martie încă au activat și au avut încasări. Ne așteptăm că în aprilie numărul acestor solicitări va crește. Dacă situația de urgență va fi ridicată până la sfărșitul lunii mai, businessurile vor avea nevoie de luni bune pentru a reveni la veniturile de până la criză și evident, capacitatea lor de rambursare va fi mult mai scăzută.

Acesta este un scenariu optimist?

Da.

BNM a anunțat reducerea ratei rezervelor obligatorii și a ratei de bază. Să înțelegem de aici că băncile nu ar trebui să se confrunte cu dificultăți și vor ajuta businessurile să depășească această perioadă?

Măsurile întreprinse de BNM sunt binevenite. Reducerea ratei rezervelor obligatorii permite accesul la lichidități de aproximativ 3 miliarde de lei care pot fi direcționați în economie, iar diminuarea ratei de bază este o premisă pentru diminuarea dobânzilor. Relaxarea cerințelor de capital le permite băncilor să aloce o parte din acest capital pentru formarea provizioanelor în cazul deteriorării calității creditelor. Aceste decizii sunt necesare și poate suficiente la situația zilei de azi. Totuși, trebuie să conștientizăm că actuala criză nu se va opri în momentul în care vom reuși să stopăm răspândirea virusului. Ea va trece în una pur economică. Cu cât mai repede va fi soluționată problema epidemiologică, cu atât mai puțin severă va fi criza economică. Dar ea cu siguranță va dura mai mult decât situația cauzată de COVID-19 și ceea ce ne așteaptă în viitor nu este deloc îmbucurător. Acum e greu de spus cu precizie cât de afectate vor fi ramurile economiei. Dar este posibil să ajungem la situația când doar aceste măsuri ale BNM nu vor mai fi suficiente. Înțelegem că fondurile statului sunt insificiente și nu avem cum conta pe ele. Dar dacă ajungem la o astfel de etapă a crizei, atunci incapacitatea de rambursare a clienților va afecta calitatea portofoliului de credite, care aduce după sine un șir de alte aspecte negative. Pentru un astfel de scenariu, e posibil să fie necesară modificarea temporară a unor regulamente și acte normative de către BNM. Este clar că fiecare bancă trebuie să aibă o aboradre individuală față de fiecare client, atât persoane juridice, cât și retail, pentru a aprecia la justa valoare problemele cu care aceștia se confruntă și pentru a le acorda suportul necesar ca să depășească criza.

Până la urmă, MAIB este tot un business, care nu este izolat de cele ce se întâmplă. Pentru ce scenariu vă pregătiți?

Chiar din primele zile am pus în aplicare un plan foarte minuțios, care prevede, printre altele, reducerea anumitor cheltuieli operaționale, inclusiv unele limitări la investiții în active corporale. Acest plan funcționează, iar între timp, examinăm și suntem pe cale să finalizăm două scenarii. Unul pentru situația în care răspândirea COVID-19 va fi stopată până în iunie, al doilea pentru cazul în care acest lucru se va întâmpla în octombrie-noiembrie. Nu excludem posibilitatea de a elabora și un al treilea scenariu în cazul în care această situație se va extinde peste aceste termene. Fiecare din aceste scenarii ne va oferi un tablou clar în privința impactului crizei asupra băncii la acea perioadă, ne va permite să înțelegem în ce condiții și ce măsuri va trebui să luăm ca să facem față situației. Vom avea nevoie de linii de creditare, de capital suplimentar, va trebui să reducem cheltuielile operaționale, vom avea nevoie de relaxarea temporară a regulamentelor BNM – toate acestea le vom cunoaște în baza acestor scenarii.

Până atunci ne îndeplinim rolul de business social resposnabil. Ne străduim să contribuim direct sau indirect la îmbunătățirea situației prin faptul că ne menținem angajații și achităm salarii, astfel oferind stabilitate pentru mai mult de 2 mii de persoane și familiile lor; prin faptul că facem tot posibilul ca clienții noștri să beneficieze în continuare de toate serviciile necesare; prin faptul că facem donații (banca, dar și fiecare angajat în parte) și ajutăm sectorul medical; prin faptul că achităm la timp, lunar, impozitul pe venit din salariu, contribuții de asigurări sociale și prime de asigurări medicale. Mai mult ca atât, deși guvernul a permis amânarea până la 25 iunie a impozitului pe venit pentru primul trimestru, MAIB a luat decizia de a nu beneficia de această facilitate. Astfel, aproximativ 23 milioane lei vor fi transferați la bugetul de stat – fiți de acord că e o contribuție foarte necesară, inclusiv și în mod special în astfel de momente.

maib.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Senatorul columbian Miguel Uribe a fost împușcat de mai multe ori, inclusiv în cap, în timpul unui miting electoral din capitala Columbiei, Bogota. Politicianul a fost transportat la spital în stare critică.

Miguel Uribe, care anterior a anunțat că intenționează să candideze la alegerile pentru funcția de președinte al Columbiei din 2026, făcea agitație electorală. Potrivit The Bogota Post, în timp ce ținea un discurs, două persoane pe o motocicletă s-au apropiat de mulțimea prezent, iar una dintre acestea a coborât și a tras mai multe focuri de armă în direcția senatorului, nimerindu-l.

A avut loc un schimb de focuri cu bodyguarzilor lui Uribe. În urma incidentului a fost reținută persoana care a împușcat senatorul – un adolescent de 15 ani (potrivit altor surse, persoana reținută are 14 ani). Judecând după imagini video de la fața locului, acesta a fost și el rănit în timpul reținerii. El Mundo scrie că adolescentul a promis că va oferi informații despre atac „pentru a-și salva viața”. Ministrul Apărării al țării, Pedro Sanchez, a declarat că autoritățile oferă o recompensă de până la trei miliarde de pesos (aproximativ 730 000 de dolari) pentru orice informație despre atac.

Uribe a fost transportat cu elicopterul la clinica Santa Fe. Medicii au comunicat că politicianul are o rană la genunchi și două la cap. Soția lui Uribe, Maria Claudia Tarazona, a scris pe platforma X că soțul ei „luptă pentru viață”. Mai târziu, femeia a anunțat că senatorul a fost operat, însă rămâne în stare critică, potrivit Meduza.

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a condamnat atacul asupra lui Miguel Uribe și și-a anulat vizita diplomatică planificată în Franța. Atentatul a fost condamnat și de secretarul de stat american, Marco Rubio. „Este o amenințare directă la adresa democrației și un rezultat al retoricii agresive de stânga venite din cele mai înalte eșaloane ale guvernului columbian”, a scris Rubio.

Miguel Uribe, în vârstă de 39 de ani, este membru al partidului conservator de opoziție „Centrul Democratic” (Centro Democratico), fondat de fostul președinte al Columbiei, Alvaro Uribe (cei doi bărbați nu sunt rude). De asemenea, Uribe este nepotul lui Julio Cesar Turbay, care a fost președintele Columbiei între 1978 și 1982, iar mama senatorului, Diana Turbay, a fost o jurnalistă cunoscută, răpită de cartelul din Medellin condus de Pablo Escobar și ucisă în timpul unei încercări de eliberare în anul 1991.

Președinta Maia Sandu a publicat pe 8 iunie un mesaj cu ocazia împlinirii a șase ani de la căderea regimului condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Șefa statului a declarat că, în această perioadă, în pofida provocărilor, Republica Moldova a avut și realizări: obținerea statutului de țară-candidată la UE, pace și șansa „reală” a bunăstării. Aceasta a menționat că mai este „mult de lucru”, însă Republica Moldova se află pe calea cea dreaptă și nu trebuie să-și schimbe direcția.

Acum 6 ani am obținut o victorie împotriva fricii generalizate din societate, a mafiei care a pus control total pe instituțiile statului și a unei lipse cronice de speranță în viitor. Când pe 8 iunie 2019 am spus de la tribuna Parlamentului „Dictatorul a căzut!” știam că acesta era doar începutul pe un drum lung și anevoios de curățare a statului, de modernizare și construcție a unei Moldove europene, suverane și libere.

Au urmat ani complicați, cu crize la nivel regional și global, un război sângeros la hotar, am comis și greșeli, am trăit supărări, dar mereu am avut grijă de oameni și de țară. Și nu aș vrea să uităm, în fața provocărilor zilnice și a problemelor curente, de unde am pornit. Și ce am reușit să obținem – statutul de țară candidată pentru aderare la UE, respect din partea țărilor lumii, pace în vremuri tulburi, libertatea de cuvânt și protest în Moldova, șansa reală a bunăstării”, a transmis Maia Sandu.

Totodată, președinta a spus că dacă uităm „guvernările toxice” din trecut, „riscăm să pierdem Moldova”.

Haideți să ne imaginăm unde am fi fost azi dacă Plahotniuc, Șor, Platon și alții ca ei erau să rămână la putere și să controleze țara în acești 6 ani.

Dragi moldoveni, să ținem minte ce am reușit împreună, cu mult curaj și demnitate, pentru a rămâne uniți pe direcția aleasă. Cu siguranță, mai avem mult de lucru, e nevoie să schimbăm viteza de dezvoltare, dar nu și direcția. Moldova este azi pe calea cea dreaptă”, a adăugat șefa statului.

Amintim că, pe 8 iunie 2019, Blocul ACUM, format din Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate, a încheiat cu PSRM un acord de înțelegere politică temporară. Astfel, formațiunile au format o majoritate parlamentară și au ales-o pe Zinaida Greceanîi de la PSRM în calitate de președinte al Parlamentului. Imediat după, a fost votată Declarația cu privire la recunoașterea caracterul captiv al statului Republica Moldova, iar Maia Sandu, la acel moment lider al PAS, a fost numită prim-ministru.

Astfel, Partidul Democrat din Moldova a pierdut puterea, iar la câteva zile distanță liderul formațiunii politice, Vladimir Plahotniuc, a părăsit Republica Moldova. Plahotniuc este vizat în mai multe cauze penale, una dintre ele vizând „furtul miliardului”.

Președinția Republicii Moldova a publicat un comunicat cu detalii despre vizita pe care președintele României, Nicușor Dan, o va întreprinde la Chișinău pe 10 iunie. Acesta va avea o întrevedere cu Maia Sandu, iar ulterior cei doi lideri vor face declarații de presă.

Potrivit sursei citate, președinta Maia Sandu îl va întâmpina pe omologul său la Președinție în cadrul unei ceremonii, care va avea loc de la ora 13:40. Iar la 15:10, cei doi șefi de stat vor susține o conferință de presă comună.

Această vizită reconfirmă caracterul profund și special al relațiilor bilaterale – construite pe baza legăturilor istorice, culturale și de limbă – și reflectă angajamentul comun pentru consolidarea și extinderea cooperării bilaterale în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului”, a precizat instituția prezidențială.

Precizăm că aceasta va fi prima vizită a lui Nicușor Dan în Republica Moldova de când a preluat funcția de președinte al României, în luna mai.

Mai mulți psihologi din Republica Moldova au venit cu critici la adresa Lorinei Buga, fondatoarea Academiei de Psihosomatică din Chișinău, după ce a anunțat organizarea unui „curs de mentorat” care vizează dezvoltarea personală și profesională și costă de 10 000 de euro. Specialiștii menționează că Buga „folosește disperarea oamenilor” și nu poate să le ofere vreo soluție la problemele lor, iar cursul său este, de fapt, „marketing bine ambalat”.

Recent, Lorina Buga a anunțat într-un mesaj pe rețelele de socializare că, în iulie, va organiza un „curs de mentorat” de 3 luni, care vizează dezvoltarea personală și profesională. Aceasta a menționat că numărul de persoane care pot participa este limitat, fiind disponibile doar 6 locuri, iar cursurile costă 10 000 de euro.

Te avertizez: vei râde, vei plânge, vei vrea să renunți, să țipi sau să mă iubești (sau poate să mă urăști). Dar la final, vei fi alt om – liber, curajos și cu o viziune clară asupra vieții”, se arată în mesaj.

Cursurile propuse de Buga au generat critici în mediul online, din partea mai multor psihologi din Republica Moldova.

Cristina Drăgan a sugerat că acestea sunt o formă de exploatare a oamenilor vulnerabili.

Vrei sa înveți cum să îmbraci abuzul psihologic în hainele vindecării (să omori oameni cu zile pe șleau vorbind)? Vino la mentorat la mine. Te învăț cum să spui oamenilor bolnavi de cancer că boala nu-i a lor, ci este a unui strămoș. Te învăț cum să te folosești de disperarea oamenilor, pentru că disperarea vinde cel mai bine.

Multe pot eu să te învăț. Pentru că am o personalitate narcisică cu ceva elemente de psihopatie și grandomanie, iar asta vă atrage așa de mult, pe voi cei vulnerabili. Întruchipez toate fanteziile minții tale confuze, iar asta îți oferă iluzia clarității și puterii”, a menționat ea.

Cu un mesaj asemănător a venit și Cătălina Molodoi. „”Oare există nebuni care cred?” – e primul gând care-ți vine. Dar nu, nu sunt nebuni. Sunt oameni care se agață de o speranță, oameni care duc o luptă dură pentru viață. Nebunia e, de fapt, ce fac unii „colegi”. Indivizi cu diplome de psihologi, dar cu o cruzime și o perversitate greu de înțeles. (…) Cât de narcisist și de josnic trebuie să fii ca să profiți de oameni în cele mai grele momente ale vieții lor – să-i atragi într-un sistem de marketing bine ambalat, în care tu ești „salvatorul””, a spus aceasta.

Iar Alexandra Roșca a scris: „Mai strașnic când prostul are și acte în regulă. Și nici legea psihologului nu mai ajută. Trist”.

NM a solicitat un comentariu de la Lorina Buga referitor la criticile colegilor săi, însă, deocamdată, un am primit un răspuns.

Lorina Buga susține că are studii în economie făcute în R. Moldova și studii de masterat în psihologie la o universitate din Paris. A făcut și școala de psihosomatică de la Moscova „PSY 2.0″.

Aceasta este fondatoarea Academiei de Psihosomatică din Chișinău. Instituția, care activează în baza unui SRL, nu este autorizată să instruiască specialiști, însă la modul practic nu poate interzice „absolvenților” să ofere ședințe contra plată și să își promoveze serviciile pe internet.

Ca profesie nu există specialiști în psihosomatică, e un domeniu nou care abia se dezvoltă și respectiv nu există un domeniu clar. Noi nu prescriem medicamente, respectiv nu facem parte din domeniul medicinei ca să avem nevoie de licență. Dacă cineva vrea să se numească specialist, eu nu pot răspunde pentru ei, noi oferim doar un certificat de participare, iar fiecare se numește cum vrea. E ca și maseurul, de exemplu. Poate fi bun și fără a avea studii superioare„, a declarat anterior Buga, într-un interviu pentru Moldova.org.

Un bărbat originar din satul Bardar, raionul Ialoveni, care locuia în Rusia, a plecat pe frontul din Ucraina în primăvara anului trecut, pentru a lupta de partea trupelor ruse, iar la scurt timp ar fi fost luat ostatic și ucis. Acesta a obținut cetățenia Federației Ruse la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei și a plecat pe front după ce i s-ar fi promis o sumă mare de bani. Moldoveanul a fost înmormântat recent pe teritoriul statului rus. Relatarea a fost făcută de una dintre surorile bărbatului, Olga Doni, în cadrul proiectului „Femeile nu tac” de pe YouTube.

Olga Doni a relatat că fratele său era căsătorit cu o rusoaică și locuia la Moscova. Soții au patru copii – două fete și doi băieți.

Noi i-am sunat pe prietenii lui și au spus așa: când s-a început războiul, lor le-au dat cetățenie (cetățenie rusă – n. r.), gratis. El n-avea cetățenie. Și spunea că o să-i ia trei luni pe poligon, că, în caz că se începe un război mare, să fie de rezervă. Și cred că încet-încet, știți cum. Ca copilul, ca o joacă. Cred că li s-au promis sume mari de bani. (…) Din ce-am vorbit cu fratele, starea lui, văzând pozele lui, materialele lui video care sunt pe internet, el a adunat mai multe lucruri în mintea lui. El când s-a dus (la război -n. r.), a calculat: „Iaca, dacă eu mă duc, ce trebuie, cum trebuie, ce trebuie să fac. Dacă eu mor, sunt ucis”. (…) Nu cred că s-a adus așa, pur și simplu”, a spus femeia.

Potrivit ei, fratele său a plecat pe front, în Ucraina, la sfârșitul lunii martie 2024. Ulterior, acesta ar fi fost luat ostatic de militari ucraineni și ar fi fost omorât pe 16 mai 2024. Cadavrul bărbatului a fost depistat în Zaporojie, conform certificatului de deces.

Soția lui a spus că la o mână nu avea degetele și un picior nu avea. Era sfărâmat. I-au găsit trupul, l-au dus la frigider și a durat până ce… Am vorbit cu maiorul de acolo. Am rugat pe cineva, mi-a făcut legătură și a spus așa: „Da, într-adevăr persoana asta-i moartă”. Eu nu credeam. Cumnata a arătat decesul, a arătat actele și am zis că n-are cum, nu-i posibil așa ceva. Că ea spunea ba este, ba nu-i, ba-i ucis, ba nu știu ce. Și tot nu îmi venea a crede. (…) Și când am văzut acum… Mă uitam la televizor, că arată că s-a făcut schimbul ăsta de ostatici, mă uitam atent, poate-i fratele meu acolo, poate-i viu. Încă sper că o să sune într-o zi acasă”, a menționat sora bărbatului.

Femeia a spus că trupul neînsuflețit a fost recuperat abia în acest an. „A stat în frigider (cadavrul – n. r.), așa mi-au spus. Pentru că l-au găsit, până ce s-a luat analiza ADN, de la fata mai mare au luat ADN, cumnata a trimis material, au așteptat rezultatul. Și maiorul acesta a spus că peste jumătate de an li se dă corpul. Nu li se dă așa de repede, nu știu de ce. S-a păstrat oleacă corpul, ce a mai rămas. Avea hainele pe dânsul. (…) Și l-a recunoscut după haine”, a precizat aceasta.

Olga Doni a menționat că fratele său a fost înmormântat în Federația Rusă, recent. Aceasta nu a avut însă posibilitatea să meargă la funeralii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: