Interviu cu președintele MAIB, despre criza generată de COVID-19 și impactul asupra sectorului economic

Președintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Serghei Cebotari, a vorbit pentru AGORA despre criza economică provocată de epidemia de coronavirus și măsurile întreprinse de bancă pentru a o depăși. Potrivit lui, actuala criză nu se va opri în momentul în care va fi stopată răspândirea virusului, ci va continua în una economică. Băncile ar putea să se confrunte cu o deteriorare a calității creditelor, ca urmare a capacității reduse de rambursare a clienților, fapt care ar putea necesita modificarea temporară a unor regulamente și acte normative de către BNM. Citiți interviul integral mai jos.

Cum activează Moldova Agroindbank pe timp de criză?

În regim special. Băncile fac parte din categoria instituțiilor activitatea cărora nu poate fi întreruptă totalmente. Am susținut și susținem campania #StaiAcasă, doar că activând în continuare în regim special.

Ce înseamnă acest regim special pentru o companie care are peste 2000 de angajați?

Peste 2000 de angajați și aproximativ 1 milion de clienți, ceea ce este, la fel, foarte important. Peste 2000 de angajați și 1 milion de clienți cărora avem obligația morală să le protejăm sănătatea, pe cât posibil, dar și să le prestăm în continuare serviciile de care au nevoie. Am regândit modelul de activitate. Online-ul a fost salvator în cazul nostru, ca și în cazul altor companii. Am asigurat condiții tehnice pentru angajații din back-office ca să poată lucra de la distanță. Astăzi avem aproximativ 60% din angajații din back-office care lucrează de acasă. Cei care vin la birou asigură servicii-cheie pentru activitatea operațională, care nu pot nicidecum fi efectuate de la distanță. În paralel, am redus numărul sucursalelor și agențiilor active, dar și programul de lucru – de luni până vineri, de la 9 la 14, și am introdus protocoale obligatorii de protecție atât pentru angajați, cât și pentru clienți. Și, da, avem aproximativ 18% de angajați în șomaj tehnic, cărora le achităm 50% din salariu.

E o schimbare radicală pentru un timp atât de scurt, mai ales știind de conservatorismul caracteristic băncilor.

Trebuie să conștientizăm că a început o etapă fără precedent, care cere măsuri fără precedent. Riscul că vom avea o criză de durată, cu impact dureros pentru toate sectoarele, este destul de mare. Deciziile pe care le luăm și acțiunile pe care le întreprindem reies și din aceste riscuri și sunt ajustate în continuu la situație, pentru că în criză sau ești flexibil, acționezi rapid și gândești nestandart, sau riști să nu mai fii. Iar varianta de a nu mai fi nu este valabilă pentru MAIB.

Fără a cunoaște bucătăria internă, despre care ați vorbit mai sus, din exterior lucrurile așa și se văd, decizii foarte rapide, în ton cu așteptările societății. Mă refer inclusiv la măsurile de susținere pe care le-ați anunțat pentru clienți.

Da, a trebuit să acționăm într-o perioadă foarte restrânsă de timp. Clienții noștri trebuiau să știe clar că pot în continuare avea încredere în MAIB, că le înțelegem situația și că îi vom susține. Atât echipa Retail, cât și echipele IMM și Corporate au lucrat contra cronometru. Am fost prima bancă care a anunțat măsuri și una dintre puținele care a venit cu măsuri de susținere atât pentru persoanele fizice, cât și juridice. Măsurile de bază vizează creditele, modalitatea de achitare a lor. Ne-am bucurat să vedem reacția clienților după ce am anunțat amânarea plăților la credite și celelalte decizii – sute de mesaje de mulțumire pe rețelele de socializare, la telefon, la mail. Și țin să le mulțumesc pentru aceste mesaje – ne-au ajutat să înțelegem că am luat deciziile corecte, dar și ne-au redat energia pe care ți-o poate reda recunoștința în astfel de momente de mare presiune. Le mulțumesc pentru reacție, pentru încredere și pentru loialitate.

MAIB are regim redus de activitate, iar o parte din sucursale, după cum ați menționat, sunt închise. În ce măsură reușiți să răspundeți la toate necesitățile clienților?

Chiar dacă am redus numărul sucursalelor active și programul de lucru, prestăm absolut toată gama de servicii. Am luat un șir întreg de măsuri de precauție pentru ca serviciile băncii să fie oferite ca de obicei, fără întrerupere.

Faptul că am pus accentul pe digitalizare cu mult timp înaintea crizei ne-a ajutat foarte mult. MAIB are un serviciu de Internet Banking bine pus la punct, care răspunde necesităților persoanelor fizice și afacerilor. Am dezvoltat o aplicație mobilă cu foarte multe funcționalități – MAIBank. Prin intermediul acestora, clienții pot efectua majoritatea operațiunilor stând acasă. Contextul creat doar i-a pus în situație pe clienți – pe cei care încă nu le utilizau să le utilizeze, iar pe cei care le cunoșteau, dar din obișnuință preferau totuși să vină la bancă, să-și schimbe obișnuințele.

Iar pentru situații care nu pot fi amânate, clienții se pot adresa la sucursale. Iar aici trebuie să demonstreze responsabilitate, să respecte regulile de igienă, distanța socială etc.

În paralel, am luat decizii pentru ca situațiile de neamânat să fie cât mai puține: am prelungit automat cardurile care au expirat începând cu luna februarie, am prelungit automat depozitele, asigurăm funcționalitatea continuă a bancomatelor, a zonelor de autoservire 24/7 etc.

Totul pare că merge ca pe roate, fără probleme. Să fie așa sau este și cealaltă parte?

Poate pare simplu, dar nu este așa. Este foarte multă muncă în spate. Multe echipe care lucrează pe schimburi. Monitorizare continuă a situației. Contact continuu cu clienții noștri. Reacție imediată la orice sesizare de disfuncționalitate. Situații tensionate – sunt și din astea, pentru că responsabilitățile sunt mari. Facem totul ce depinde de noi și aș fi foarte recunoscător ca clienții noștri să înțeleagă că și echipa MAIB este formată tot din oameni și dacă nu am reușit să răspundem la un apel telefonic nu e pentru că nu ne pasă, ci pentru că exact în acel moment discutăm cu un alt client, iar dacă se întâmplă că la un bancomat la moment nu este numerar, nu este motiv de panică, urmează să fie suplinit și cel mai probabil echipa MAIB este deja în drum spre acea adresă.

Nimeni nu îndrăznește să facă o previziune a impactului acestei situații asupra dezvoltării economice. Dar dumneavoastră simțiți zilnic pulsul business-ului prin intermediul clienților pe care îi aveți.

Nu m-aș încumeta să fac o previziune categorică. Dar ceea ce este clar de pe acum e că practic nimeni nu va ieși fără pierderi din această criză. Autoritățile deja au anunțat o reducere de 3% a PIB-ului și pierderi de miliarde de lei la buget, și au spus chiar ei că aceasta este o variantă optimistă. Comisia Europeană a constatat „o deteriorare severă a situației financiare” a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii, iar aceasta spune deja foarte mult.

Referitor la pulsul business-ului, toată lumea înțelege că dacă situația aceasta va dura mai mult de 2-3 luni, lucrurile se vor complica foarte tare. Businessul e afectat, iar măsura în care este afectat depinde de ramură. Afacerile mai mari au o rezervă pe care pot conta câteva luni, cele mici, mai puțin sau deloc. Deja avem solicitări de la persoanele juridice de modificare a condițiilor de creditare și asta în condițiile în care majoritatea companiilor în martie încă au activat și au avut încasări. Ne așteptăm că în aprilie numărul acestor solicitări va crește. Dacă situația de urgență va fi ridicată până la sfărșitul lunii mai, businessurile vor avea nevoie de luni bune pentru a reveni la veniturile de până la criză și evident, capacitatea lor de rambursare va fi mult mai scăzută.

Acesta este un scenariu optimist?

Da.

BNM a anunțat reducerea ratei rezervelor obligatorii și a ratei de bază. Să înțelegem de aici că băncile nu ar trebui să se confrunte cu dificultăți și vor ajuta businessurile să depășească această perioadă?

Măsurile întreprinse de BNM sunt binevenite. Reducerea ratei rezervelor obligatorii permite accesul la lichidități de aproximativ 3 miliarde de lei care pot fi direcționați în economie, iar diminuarea ratei de bază este o premisă pentru diminuarea dobânzilor. Relaxarea cerințelor de capital le permite băncilor să aloce o parte din acest capital pentru formarea provizioanelor în cazul deteriorării calității creditelor. Aceste decizii sunt necesare și poate suficiente la situația zilei de azi. Totuși, trebuie să conștientizăm că actuala criză nu se va opri în momentul în care vom reuși să stopăm răspândirea virusului. Ea va trece în una pur economică. Cu cât mai repede va fi soluționată problema epidemiologică, cu atât mai puțin severă va fi criza economică. Dar ea cu siguranță va dura mai mult decât situația cauzată de COVID-19 și ceea ce ne așteaptă în viitor nu este deloc îmbucurător. Acum e greu de spus cu precizie cât de afectate vor fi ramurile economiei. Dar este posibil să ajungem la situația când doar aceste măsuri ale BNM nu vor mai fi suficiente. Înțelegem că fondurile statului sunt insificiente și nu avem cum conta pe ele. Dar dacă ajungem la o astfel de etapă a crizei, atunci incapacitatea de rambursare a clienților va afecta calitatea portofoliului de credite, care aduce după sine un șir de alte aspecte negative. Pentru un astfel de scenariu, e posibil să fie necesară modificarea temporară a unor regulamente și acte normative de către BNM. Este clar că fiecare bancă trebuie să aibă o aboradre individuală față de fiecare client, atât persoane juridice, cât și retail, pentru a aprecia la justa valoare problemele cu care aceștia se confruntă și pentru a le acorda suportul necesar ca să depășească criza.

Până la urmă, MAIB este tot un business, care nu este izolat de cele ce se întâmplă. Pentru ce scenariu vă pregătiți?

Chiar din primele zile am pus în aplicare un plan foarte minuțios, care prevede, printre altele, reducerea anumitor cheltuieli operaționale, inclusiv unele limitări la investiții în active corporale. Acest plan funcționează, iar între timp, examinăm și suntem pe cale să finalizăm două scenarii. Unul pentru situația în care răspândirea COVID-19 va fi stopată până în iunie, al doilea pentru cazul în care acest lucru se va întâmpla în octombrie-noiembrie. Nu excludem posibilitatea de a elabora și un al treilea scenariu în cazul în care această situație se va extinde peste aceste termene. Fiecare din aceste scenarii ne va oferi un tablou clar în privința impactului crizei asupra băncii la acea perioadă, ne va permite să înțelegem în ce condiții și ce măsuri va trebui să luăm ca să facem față situației. Vom avea nevoie de linii de creditare, de capital suplimentar, va trebui să reducem cheltuielile operaționale, vom avea nevoie de relaxarea temporară a regulamentelor BNM – toate acestea le vom cunoaște în baza acestor scenarii.

Până atunci ne îndeplinim rolul de business social resposnabil. Ne străduim să contribuim direct sau indirect la îmbunătățirea situației prin faptul că ne menținem angajații și achităm salarii, astfel oferind stabilitate pentru mai mult de 2 mii de persoane și familiile lor; prin faptul că facem tot posibilul ca clienții noștri să beneficieze în continuare de toate serviciile necesare; prin faptul că facem donații (banca, dar și fiecare angajat în parte) și ajutăm sectorul medical; prin faptul că achităm la timp, lunar, impozitul pe venit din salariu, contribuții de asigurări sociale și prime de asigurări medicale. Mai mult ca atât, deși guvernul a permis amânarea până la 25 iunie a impozitului pe venit pentru primul trimestru, MAIB a luat decizia de a nu beneficia de această facilitate. Astfel, aproximativ 23 milioane lei vor fi transferați la bugetul de stat – fiți de acord că e o contribuție foarte necesară, inclusiv și în mod special în astfel de momente.

maib.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Stop depunerii actelor pentru înregistrarea la parlamentare! Câți concurenți vor să participe la scrutin

Termenul de depunere a documentelor necesare pentru înregistrarea în alegerile parlamentare s-a încheiat. Comisia Electorală Centrală a anunțat că acesta s-a finalizat pe 19 august, ora 17:00.

Potrivit CEC, în perioada 20 iulie-19 august, timp prevăzut de legislația electorală pentru solicitarea înregistrării candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, au fost depuse 50 de cereri.

Dintre acestea:

  • 25 de cereri din partea partidelor politice;
  • 4 solicitări din partea blocurilor electorale;
  • 3 cereri din partea candidaților independenți care au constituit grup de inițiativă;
  • 18 solicitări din partea pretendenților la statutul de candidat independent care au anunțat că vor colecta de sine stătător semnături.

Până pe 19 august, CEC a înregistrat 12 concurenți electorali, dintre care:

  • 7 partide politice;
  • 3 blocuri electorale;
  • 2 candidați independenți.

De asemenea, autoritatea electorală a respins o cerere din partea Partidului „NOI”, pe motiv că lista cu persoane propuse era sub numărul admisibil și poziționarea incorectă și o cerere de înregistrare a Blocului „Victorie”, care este controlat de oligarhul fugar Ilan Șor și este constituit din patru formațiuni politice succesoare ale Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional. Ulterior toate aceste partide au solicitat înregistrarea în mod individual.

Potrivit CEC, la această etapă în examinare mai sunt 18 dosare depuse de 13 partide politice și 5 pretendenți la statutul de candidat independent. Termenul de examinare a fiecărei solicitări este de 7 zile, astfel, cererile depuse pe parcursul zilei de 19 august vor fi examinate în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale până pe 26 august, inclusiv.

NM Espresso: Partidele lui Șor au interdicție pentru publicitate și proteste, Vlah s-a adresat lui Trump și lui Putin, lângă Chișinău va fi construit un «oraș inteligent»

Alegeri: Transnistria, Usatîi, falsuri

După solicitarea Tiraspolului de a deschide 41 de secții de votare pentru locuitorii din Transnistria, CEC a anunțat că va decide asupra numărului de secții în funcție de «dinamica participării alegătorilor la ultimele trei scrutine», precum și de securitatea și transparența procesului electoral.

Interesul sporit al Tiraspolului față de alegerile de pe malul drept este surprinzător pentru vicepreședintele CEC, Pavel Postică, care consideră că este vorba despre «acțiuni coordonate, ale căror rădăcini se află la Chișinău». Postică a mai declarat că solicitarea privind majorarea numărului de secții a venit de la autoritățile transnistrene, care fac trimitere la adresările unor ONG-uri, deși «practic nu există astfel de organizații în regiune» și niciun candidat nu desfășoară agitație electorală pe malul stâng.

Între timp «Partidul Nostru» a depus la CEC actele pentru înregistrarea la alegerile parlamentare. Potrivit liderului formațiunii, Renato Usatîi, lista partidului include 102 candidați — «oameni cinstiți, profesioniști». Usatîi a declarat că echipa sa merge în Parlament nu pentru funcții, ci pentru viitorul țării. «Victoria va fi a noastră», a declarat politicianul.

CEC a avertizat și asupra unui video fals în care sunt prezentate buletine de vot cu ștampile VOTAT deja aplicate în dreptul partidului PAS. CEC a menționat că videoclipul reprezintă o încercare de «a induce alegătorii în eroare» și face parte din «campaniile manipulatorii ostile».

Transnistria și UE

Șeful delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks, înainte de încheierea mandatului său, a vizitat Tiraspolul și s-a întâlnit cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Potrivit informațiilor difuzate la Tiraspol, ei au discutat despre stabilitatea din regiune și despre alegerile parlamentare viitoare din Republica Moldova. Mazeiks a mulțumit autorităților transnistrene pentru «deschiderea și disponibilitatea pentru cooperare», iar Krasnoselski a declarat că orice tentativă de a limita participarea locuitorilor malului stâng la vot în alegerile care urmează va fi «politică și speculativă».

Partidele lui Șor, Furtună: restricții, blocarea conturilor

Curtea de Apel Chișinău a restricționat temporar activitatea partidelor «Renaștere», «Șansă», «Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei» și «Victorie» până la examinarea cererii Ministerului Justiției, care solicită lichidarea lor ca și succesoare ale Partidului neconstituțional «Șor».

Legea interzice acestor partide să participe la alegeri, să lanseze publicitate politică, să fondeze instituții media, să organizeze adunări, mitinguri, demonstrații, pichetări și alte acțiuni publice.

Între timp, Serviciul Fiscal de Stat a blocat conturile bancare ale liderului Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, precum și ale filialei agenției «Rossia Segodnia» din Chișinău. Fiscul și-a explicat decizia prin notificările venite din partea băncilor.

Furtună a numit blocarea contului o tentativă «de a o reduce la tăcere» și a declarat vocea mea nu are «buton de off».

Vlah: adresare către Putin și Trump

Fosta bașcană a Găgăuziei, actualmente lider al Partidului «Inima Moldovei», Irina Vlah, s-a adresat președinților SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, cu apelul de a recunoaște la nivel internațional neutralitatea Moldovei. Potrivit ei, acest lucru «va deschide calea către o soluționare rapidă a conflictului transnistrean și va constitui „un pas serios către pacea de lungă durată și consolidarea stabilității în întreaga regiune“».

Condamnare pentru îmbogățire ilicită: analiză NM

Fostul deputat Sergiu Stati a devenit primul reprezentant al eșaloanelor superioare ale puterii a cărui vină pentru îmbogățire ilicită a fost demonstrată în instanță. NM a analizat de ce articolul privind îmbogățirea ilicită, introdus în Codul Penal al Moldovei acum 12 ani, a rămas ani de zile neaplicat și dacă sentința în cazul Stati va «dezgheța» această prevedere și pentru alte dosare.

«Avem întrebări» pentru Dumitru Vicol

Moldova se confruntă de câțiva ani cu probleme economice, pe care autoritățile le justifică adesea cu războiul din țara vecină. Într-o nouă ediție a emisiunii «Avem întrebări» cu Nicolae Paholinițchi, economistul și analistul Abu Dhabi Investment Authority, Dumitru Vicol, a vorbit despre cum se poate câștiga din valorile mobiliare de stat, de ce războiul nu este singura problemă a economiei noastre, dar și de ce nu ar trebui investit în sate.

Primul parc de tehnologii avansate din Moldova

În suburbia Chișinăului, Stăuceni, va fi construit primul parc de tehnologii avansate din Moldova — Moldova HiTech Park. Acesta va include birouri moderne, laboratoare, campusuri universitare, centre de conferințe și infrastructură pentru cooperare și inovații. Potrivit autorităților, construcția va începe în anul 2026, va dura cinci ani și va crea peste 20 de mii de locuri de muncă în domeniile IT, inginerie și medicină.

Chișinău: proiect mare de infrastructură

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a semnat cu BERD un contract de finanțare a proiectului de dezvoltare a infrastructurii urbane, care prevede extinderea și prelungirea bulevardului Mircea cel Bătrân în sectorul Ciocana, precum și reabilitarea străzilor Mesager și Industrială și crearea unor coridoare verzi.

Costul proiectului este de 1,5 miliarde de lei (74,3 milioane euro), dintre care 68,2 milioane euro reprezintă un credit BERD, iar 6,1 milioane euro constituie suma granturilor pentru amenajarea parcurilor și asistență tehnică.

Campionii noștri

Luptătorul moldovean Alexandr Gaidarlî a devenit vicecampion mondial la lupte libere printre juniori, pierzând finala în fața unui sportiv american cu scorul de 5:7. Comitetul Național Olimpic a menționat că astfel de performanțe luptătorii moldoveni nu au mai înregistrat din 1999.

Agenda zilei, 20 august:

  • 10:00 — ședința Guvernului;
  • 11:00 — briefing după ședința Guvernului.
tvrmoldova.md

Ministerul Justiției respinge acuzațiile avocatului lui Plahotniuc privind tergiversarea extrădării: „Nu au legătură cu realitatea”

Ministerul Justiției dezminte acuzațiile de tergiversare a extrădării fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, lansate de avocatul acestuia, Lucian Rogac.

„Repetarea acestor narațiuni nu au legătură cu realitatea și cu procedurile legale existente.
Ministerul Justiției și Procuratura Generală au acționat în strictă conformitate cu legislația națională și Convenția europeană de extrădare. Scopul este extrădarea efectivă și judecarea oricărei persoane învinuite  să răspundă pentru toate faptele imputate în diferite cauze penale intentate, nu doar pentru o parte dintre ele”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit ministerului, „o persoană extrădată poate fi urmărită penal sau judecată doar pentru faptele care au stat la baza cererii de extrădare aprobate”.

„Procuratura Generală înaintează cereri de extrădare pentru dosarele aflate la etapa urmăririi penale, iar Ministerul Justiției pentru cele aflate pe rol în instanță sau în executare. Cererile din partea autorităților din Republica Moldova au fost expediate în mod prompt, conform acestei delimitări de competență”, precizează instituția.

Potrivit sursei citate, la 13 august, Curtea de Apel din Atena a examinat abia prima cerere transmisă de Procuratura Generală la 24 iulie și a dispus extrădarea lui Vladimir Plahotniuc. Decizia urmează să fie validată de Ministerul Justiției al Greciei, care va informa ulterior în mod oficial autoritățile din Republica Moldova.

„Odată finalizată această etapă, Chișinăul va putea iniția măsurile organizatorice necesare pentru extrădare. Totodată, Atena va decide să examineze celelalte două cereri de extrădare transmise de Chișinău (Ministerul Justiției și PG). Autoritățile grecești au recepționat toate cererile și la această etapă vor să decidă când le vor examina”, mai precizează Ministerul Justiției.

Menționăm că mai devreme, avocatul Lucian Rogac a declarat, într-o postare pe Facebook, că „Ministerul Justiției de la Chișinău ar folosi diverse tertipuri juridice, pentru a întârzia cât mai mult extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova”.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost reținuți pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, în timp ce încercau să părăsească țara cu destinația Dubai. La nici 24 de ore, și autoritățile ruse au transmis o solicitare în care cere ca Plahotniuc să fie extrădat Moscovei.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru presa din România că Plahotniuc ar urma să fie extrădat în Moldova, și nu în Rusia, chiar dacă și Moscova a cerut extrădarea sa, la o zi de la reținerea în Grecia. Potrivit lui Cernăuțeanu, prioritate are țara care a depus prima solicitare, în cazul de față Moldova.

Pe 24 iulie, Poliția anunță a anunțat că, în urma reținerii lui Plahotniuc și Țuțu, au fost ridicate mai multe documente ce indică folosirea unor identități multiple. Actele, eliberate de mai multe state, conțin nume, fotografii și date de naștere diferite – unele fiind emise chiar de același stat, dar pentru identități diferite.

Precizăm că fostul lider democrat este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal al Republicii Moldova, precizează PG.

Pe 24 iulie, Procuratura Generală anunță că a transmis autorităților din Grecia cererea oficială de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc.

Autoritățile de la Chișinău își exprimă încrederea că partea elenă va da curs solicitării și îl va preda justiției din Republica Moldova, pentru ca Plahotniuc să răspundă în fața legii pentru faptele de care este acuzat.

Ministrul Energiei, vizită oficială la Kiev: discuții despre securitatea energetică și integrarea în piața UE

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a efectuat o vizită oficială la Kiev, unde a avut întrevederi bilaterale de nivel înalt cu ministra Energiei a Ucrainei, Svitlana Grynchuk, și alți oficiali din domeniu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului, pe agenda discuțiilor s-au aflat subiecte precum securitatea aprovizionării cu energie, pregătirea pentru sezonul rece 2025–2026, exportul și importul de energie electrică, extinderea cooperării în domeniul stocării gazelor naturale, precum și consolidarea importurilor de gaze prin Coridorul Vertical, dar și mecanismele de intervenție în cazuri de urgență pentru repararea infrastructurii critice.

„Suntem recunoscători Ucrainei pentru o strânsă colaborare pe domeniul energetic. În contextul sezonului rece, suntem interesați de posibilitatea furnizării de energie electrică din Ucraina. Efortul nostru comun se reflectă clar în perspectiva de integrare a piețelor de energie electrică din Moldova și Ucraina în piața energetică a Uniunii Europene”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Oficialii au discutat și despre decarbonizarea sectorului energetic, dezvoltarea surselor regenerabile și integrarea noilor tehnologii nucleare. De asemenea, a avut loc un schimb de informații privind progresele în procesul de aderare la UE, atât Moldova, cât și Ucraina parcurgând recent sesiunile de screening cu Comisia Europeană.

„Sunt convinsă că cooperarea dintre țările noastre în domeniul energetic va rămâne puternică și de durată, avem obiective comune, valori comune și pășim împreună spre un scop comun – de a deveni membri cu drepturi depline ai comunității europene”, a subliniat ministra Energiei a Ucrainei, Svitlana Grynchuk.

Tot în cadrul vizitei la Kiev, ministrul Junghietu a avut o întrevedere și cu conducerea companiei NPC Ukrenergo. Discuțiile s-au focusat pe perspectivele de creștere a capacității de interconectare la granița dintre Moldova și Ucraina, actualizarea acordului de cooperare între operatorii naționali de sistem, precum și posibilitatea furnizării de energie electrică din Ucraina.

Președintele Consiliului de Administrație al NPC Ukrenergo, Vitalii Zaichenko, a menționat că instituția depune eforturi constante pentru a susține Republica Moldova cu energia necesară, în limita capacităților tehnice disponibile, dar și a situației create în urma atacurilor rusești.

Părțile au vorbit și despre aspectele esențiale din agenda cooperării bilaterale, precum construirea și reabilitarea liniilor transfrontaliere de înaltă tensiune, organizarea de licitații comune pentru alocarea capacităților de transfer, dar și despre integrarea treptată a piețelor de energie electrică ale Moldovei și Ucrainei în piața energetică a Uniunii Europene. Totodată, s-a făcut un schimb de experiență privind integrarea în rețeaua continentală ENTSO-E, unde Moldelectrica are în prezent statut de observator.

Tudor Mardei | NewsMaker

Perioada de depunere a candidaturilor pentru parlamentare s-a încheiat: 50 de cereri depuse la CEC

Marți, 19 august, s-a încheiat termenul de depunere a documentelor necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), în total, în perioada 20 iulie – 19 august, au fost depuse 50 de cereri de înregistrare.

Astfel, 25 de cereri au fost din partea partidelor politice, 4 din partea blocurilor electorale, 3 de la candidați independenți sprijiniți de grupuri de inițiativă și 18 din partea pretendenților la statutul de candidat independent, care au anunțat că vor colecta singuri semnături.

Până la această dată, CEC a înregistrat 12 concurenți electorali: 7 partide politice, 3 blocuri electorale și 2 candidați independenți. Două cereri au fost respinse – una din partea unui partid care nu a întrunit condițiile legale, iar alta din partea unui bloc electoral format din patru formațiuni, despre care CEC susține că sunt succesoare ale Partidului „Șor”, declarat anterior neconstituțional. Ulterior, acestea au solicitat înregistrarea individuală.

În prezent, în examinare mai sunt 18 dosare. Deciziile urmează să fie luate până pe 26 august.

Pe parcursul zilei de astăzi, CEC a aprobat lista de 58 de candidați la funcția de deputat din partea Blocului Electoral „Împreună”, constituit din Partidul Verde Ecologist și Partidul „Partidul Schimbării”.

Comisia a stabilit și numărul maxim de persoane de încredere pentru fiecare concurent electoral – 2 150, distribuite în toate circumscripțiile. De asemenea, au fost acreditați trei observatori internaționali din partea Adunării Parlamentare a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră.

De asemenea, CEC a recepționat, pe parcursul zilei de astăzi, cinci cereri de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlament.

Cererea privind înregistrarea listei de 103 candidați a fost depusă de către Partidul politic „Partidul Nostru”.

Lista de 7 candidați pentru funcția de deputat a fost depusă de către Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”.

De asemenea, trei potențiali candidați independenți au depus documentele și listele de subscripție în vederea înregistrării în cursa electorală: Natalia Clevadî, Igor Ianac și Tatiana Crețu.

Campania electorală pentru scrutinul parlamentar va începe oficial pe 29 august.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: