Știri din Parlament
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în prima lectură proiectul privind denunțarea Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a CSI. «Pentru» au votat 55 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Inițiativa îi aparține speakerului Igor Grosu. Vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea a criticat decizia. Potrivit acestuia, Moldova trebuie să colaboreze atât cu Vestul, cât și cu Estul.
Tot în prima lectură a fost aprobat și proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (Vetting). Proiectul de fost susținut de deputații PAS. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor s-au opus inițiativei.
În cea de-a doua lectură a fost aprobat proiectul de lege privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă, care prevede competențe mai largi pentru Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Potrivit versiunii finale a legii, Curtea de Apel Chișinău este instanța care va autoriza acțiunlei contrainformative, iar recursurile vor fi examinate de un complet format din trei judecători ai Curții Supreme de Justiție.
De asemenea, deputații au aprobat Programul național de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023 — 2026 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia. Ghiciți cine a votat «pro» și cine a fost «contra». Obiectivul inițiativei este crearea unui cadru normativ eficient de reglementare a activității mass-mediei, precum și crearea unui cadru juridico-economic care să asigure gestionarea acestui domeniu în condițiile economiei de piață și a concurenței loiale. Redacțiile vor putea beneficia de granturi din partea statului dacă vor publica materiale pe teme de importanță socială.
Experții Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) au elaborat un nou proiect de lege privind susținerea financiară a presei de către stat. Ce-i drept, inițiativa nu a fost deocamdată înregistrată în Parlament. Fondul de subvenții ar urma să fie elaborat de Ministerul Culturii. «O dată pe an, Ministerul urmează să anunțe temele prioritare: integrare europeană, combaterea tuberculozei, educație incluzivă. Redacția va depune cereri de finanțare», a explicat pentru NM directorul API Petru Macovei. Fondul de subvenții va constitui circa 30 mln lei.
Pe urmele tragediei de la Aeroport
Jurnaliștii NM au reușit să discute cu o femeie care a zburat cu aceeași cursă aeriană ca și atacatorul din Tadjikistan Rustam Așurov. Barno Begamzoda este o jurnalistă din Tadjikistan în vârstă de 30 de ani, care și-a părăsit patria pentru siguranța copiilor săi și pentru a nu fi persecutată politic. Aceasta a trecut prin incidentul de la Aeroport fiind însărcinată și având un copil de un an în brațe.
«Acea persoană mai întâi l-a lovit pe Serghei în față. Serghei a căzut. El (Rustam Așurov) a scos pistolul. S-a întâmplat la 1-2 metri de mine. După ce au început împușcăturile, am luat copilul și am fugit de acolo cu încă o persoană. Noi am auzit că se împușcă, dar nu știam pe cine au omorât. Peste jumătate de oră, când s-a făcut liniște, am fost duși în parc. Și noi deja am stat acolo. După aceea, au venit polițiștii și ne-au dus în alt loc pentru audieri», a relatat femeia.
Versiunea integrală a interviului video o puteți vedea aici.
De asemenea, pe internet a apărut un video în care atacatorul Rustam Așurov și-ar fi sunat mama și i-ar fi povestit cum a devenit complice la răpirea și asasinarea unui om.
Iar Procuratura Generală a Tadjikistanului a publicat noi detalii despre răpirea bancherului Șuhrat Ismatulloev, în care ar fi fost implicat și Așurov. Potrivit oamenilor legii, Ismatulloev a fost torturat timp de câteva ore înainte de moarte.
Între timp, la aeroportul din Berlin s-a produs un scandal — mai mulți pasageri ai companiei aeriene FlyOne, care urmau să zboare la Chișinău, s-au pomenit fără locuri. Un cititor NM susține că ar fi vorba despre 20 de persoane, în timp ce compania spune că de fapt au fost 7. Mai mult, reprezentanta FlyOne a explicat pentru NM că incidentul s-a produs din cauza faptului că aeronava a fost schimbată cu una mai mică, iar pasagerilor fără locuri le-au fost puse la dispoziție alte alternative.
Întrevederi cu comisarul european
Maia Sandu și Igor Grosu au avut întrevederi cu comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni, după ce, în ajun, oficialul s-a întâlnit cu premierul Dorin Recean. Aceștia au discutat despre exportul produselor moldovenești pe piața UE. Șefa statului a remarcat că, în 2022, Moldova a exportat 60% din mărfuri pe piața europeană, fapt datorită căruia producătorii au câștigat peste 2,5 miliarde de dolari pe această piață. Pentru a integra economia noastră în cea europeană și a beneficia mai mult de această piață stabilă și bogată, autoritățile lucrează și la conectarea infrastructurii de transport și a celei energetice, a mai spus Sandu.
Energetică
Din 7 iulie, în Moldova au intrat în vigoare noile tarife la energie electrică pentru consumatorii Premier Energy și Fee Nord. Aceștia vor plăti acum 2,57 lei pentru 1 kWh, și respectiv 3,20 lei pentru 1 kWh.
De asemenea, ANRE a remis Procuraturii Generale raportul privind rezultatele unui control efectuat la întreprinderea municipală «Apă-Canal Chișinău» pentru perioada 2020-2022. ANRE a constatat gestionarea ineficientă a contractelor cu BERD și BEI, precum și faptul că a fost tergiversată implementarea proiectelor și achitarea la timp a creditelor. Agenția consideră că Apă-Canal ChIșinău este expusă unui risc major de incapacitate de plată a obligațiunilor scadente.
Demografie
Deputatul PAS Andrian Cheptonar este îngrijorat de depopularea Moldovei. Acesta a descris fenomenul prin faptul că s-a redus numărul discotecilor: «Țara este destul de depopulată ca o consecință a deceniilor, a proceselor de durată a deceniilor din țară. Eu îmi aduc aminte în orașul în care am locuit eu toată viața, în Ungheni. Când eram tânăr, erau 6-7 discoteci pline vineri-sâmbătă-duminică. Azi dacă găsești una, care lucrează două zile, sâmbătă-duminică, și nu sunt sigur dacă este sau nu plină. Nu le frecventez, dar… noi avem o țară depopulată, în general».
Succesele Moldovei
Acum aproape un an, Moldova a lansat în spațiu primul său satelit TUMnanoSAT. Potrivit rectorului Universității Tehnice, Viorel Bostan, TUMnanoSAT și-a încheiat deja misiune și cel mai probabil acesta s-a autodistrus. Într-un interviu pentru Europa Liberă, el a declarat că misiunea a fost mai degrabă una «simbolică», iar fotografiile realizate sunt studiate la universitate.
De ziua mondială a ciocolatei, Biroul Național de Statistică a publicat date privind exportul Moldovei. Atfel, în 2022, țara noastră a exportat aproape 3000 tone de ciocolată. Cea mai mare cantitate a ajuns în România — 1 194,8 tone (39,9%); Polonia — 493,9 tone (16,5%); Irak — 119,6 tone (4%).
Externe
Olanda va returna Indoneziei și Sri Lanka operele de artă preluate în timpul perioadei coloniale.
Twitter amenință cu judecata compania Meta, pentru că a lansat o rețea socială asemănătoare. Apropo, abonează-te la NewsMaker în noua rețea socială Threads.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
