„Sunt extrem de îngrijorătoare semnalele”. Iohannis asigură Moldova că nu este singură în fața provocărilor

Șeful statului român Klaus Iohannis susține că semnalele publice despre planurile rusești de destabilizare a Republicii Moldova „sunt extrem de îngrijorătoare”. El spune că Moldova este un stat suveran „care și-a ales prin vot liber direcția politică”. Astfel, Iohannis menționează că Republica Moldova „nu este singură în fața acestor provocări” și dă asigurări cetățenilor moldoveni că „România și românii le sunt în continuare alături”. 

Iohannis a spus pe 15 februarie că „România a fost și continuă să fie alături de Republica Moldova și condamnă ferm orice tentativă de destabilizare inițiată din exteriorul țării”.

„Sunt extrem de îngrijorătoare semnalele publice privind orice încercări ale Federației Ruse de a interveni ilegitim pentru a răsturna ordinea democratică și constituțională a Republicii Moldova, un stat suveran, care și-a ales prin vot liber direcția politică”, a declarat Iohannis.

Președinte României a menționat că „amenințările care vizează destabilizarea traiectoriei europene a Republicii Moldova, mai ales în această perioadă complicată marcată la nivel global de profunde crize de securitate și economice, nu trebuie deloc neglijate”.

„Reafirm cât se poate de clar că Republica Moldova nu este singură în fața acestor provocări. De asemenea, reiterez susținerea de neclintit a României pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional, și pentru viitorul său proeuropean”, a adăugat Iohannis.

El a mai spus că „locul Republicii Moldova este în marea familie a Uniunii Europene”, iar acest drum „este unul ireversibil și trebuie urmat cu consecvență, curaj și ambiție”.

„În acest proces de aderare, Republica Moldova se poate baza, ca și până acum, pe solidaritatea deplină și sprijinul activ al țării noastre. România susține eforturile de reformă și consolidare democratică pe drumul asumat de Chișinău către o societate modernă, prosperă și întemeiată pe valorile democratice europene. Îi asigur pe cetățenii Republicii Moldova că România și românii le sunt în continuare alături”, a conchis Iohannis.

Amintim că și ministrul afacerilor externe al României Bogdan Aurescu și-a reiterat susținerea pentru Republica Moldova. În cadrul unei discuții cu secretarul General al Organizației Națiunilor Unite António Guterres, Aurescu a spus că declarațiile Maiei Sandu despre planurile rusești de destabilizare a Republicii Moldova „trebuie tratate cu toată seriozitatea”.

***

Recent, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că Ucraina ar fi intercepat planul Rusiei de a perturba situația politică din Moldova, fapt despre care a informat-o pe Maia Sandu. 

Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a confirmat recepționarea informațiilor respective de la partenerii ucraineni. Prin urmare, reprezentanții Serviciului au menționat că au identificat mai multe activități care ar avea ca scop „subminarea statului Republicii Moldova”.

Pe 12 februarie, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei Alexei Danilov declara că Rusia intenționează să dea o lovitură de stat în Moldova în viitorul apropiat. Pentru aceasta, potrivit lui, Kremlinul poate implica luptători ceceni.

Într-o reacție, liderul cecen Ramzan Kadîrov l-a numit pe Danilov „un încrezător în sine” și a declarat că dacă va fi un ordin de la Comandantul Suprem, atunci acesta va fi îndeplinit fără a fi discutat. „Dacă va fi un ordin de la Comandantul Suprem, suntem pregătiți să mergem chiar și în America, vom lăsa Moldova cu mult în urmă. Și oricare astfel de ordin nu este discutat, ci îndeplinit”, a spus el.

***

Pe 13 februarie, președinta Maia Sandu a spus că „declarația președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizarea Republicii Moldova a fost confirmată de instituțiile noastre”. Ea a mai declarat că „planul pentru perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”.

„Prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a declarat Sandu. Șefa statului a menționat că „în realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea ȘOR și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute în legăturile lor cu Plahotniuc”.

Potrivit Maiei Sandu, scopul acestor acțiuni „este schimbarea puterii legitime de la Chișinău pe una ilegitimă care să pună țara noastră la dispoziția Rusiei pentru a opri procesul de integrare europeană, dar și pentru ca Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei”.

După ce Maia Sandu a anunțat că în Moldova s-ar pregăti destabilizări, deputata Partidului „ȘOR” Marina Tauber a chemat toate partidele din țară la protest.

Tot pe 13 februarie, deputatul PAS Andrian Cheptonar a declarat că mai mulți diversioniști din Serbia urmau să ajungă în Republica Moldova cu pretextul desfășurării unui meci de fotbal de la Chișinău. Ministrul Afacerilor Externe Ivica Dačić a cerut explicații din partea Chișinăului cu privire la cetățenii sârbi implicați în astfel de planuri.

Persoanele din Serbia, care intenționau să ajungă în Republica Moldova pentru meciul Sheriff-Partizan, planificat pentru 16 februarie la stadionul Zimbru din Chișinău, au primit refuz de intrare în țară. Informația a fost confirmată pentru NM de către comisarul Raisa Novițchi, reprezentanta Poliției de Frontieră. Aceasta a precizat că persoanele respective „nu întruneau condițiile” necesare.

Totodată, mai mulți sportivi din Muntenegru care urmau să ajungă la o competiție internațională în Republica Moldova au primit refuz de intrare în țară pe Aeroportul Internațional Chișinău. Contactată de NM pentru un comentariu, comisarul Raisa Novițchi, reprezentanta Poliției de Frontieră, a precizat că persoanele respective „nu întruneau condițiile” necesare pentru a obține accesul.

În același context, amintim că pe 14 ianuarie, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis pentru câteva ore din motive de securitate. Ulterior, Autoritatea Aeronautică Civilă a spus că a primit o informație precum că în spațiul aerian al Moldovei a fost detectat un obiect neidentificat. Astfel, în scopul asigurării siguranței și securității cetățenilor a fost luată decizia de a închide temporar spațiul aerian. Urmare a verificării și asigurării lipsei vreunui pericol spațiul aerian a fost redeschis.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Viorel Bostan

„Mi se reproșează că sunt fiul tatălui meu”. Rectorul UTM, reacție la criticile legate de prelungirea mandatului

Rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa, în contextul modificărilor propuse de Ministerul Educației, care, în rezultat, îi pot prelungi mandatul de rector. Potrivit lui Bostan, se recurge „la acest atac” din „frustrări personale sau o simplă invidie”.

„Niciodată nu am crezut că voi ajunge să mă justific în public pentru ”că sunt fiul tatălui meu”. În ultimele luni am fost ”criticat” de unii pe rețele de socializare, iar aceste ”critici” în mare parte erau cauzate de fuziunea Universității Agrare cu Universitatea Tehnică sau a deciziei asumate de candida în alegerile parlamentare”, a spus rectorul UTM.

Bostan a menționat că, acum câteva zile, după anunțul Ministerului Educației cu privire la o posibilă fuziune între UTM și Universitatea din Cahul, „aceste atacuri au fost reluate”. „De data aceasta, mi se reproșează faptul că sunt fiul tatălui meu, fiindcă, citez ”ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani”. Aritmetica acestei insinuări este simplă: adunăm anii de mandat ale tatălui cu cele 10 ale fiului, și mai adăugam încă 10?! Insinuarea constă în omiterea intenționată a unui detaliu important: mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte prin vot secret, alegeri la care participă toate cadrele didactice, științifico-didactice și de cercetare din universitate, iar cel puțin 20% din alegători trebuie să fie studenți”, a adăugat rectorul UTM.

El a mai spus că, „în lipsa unei critici” a activității sale profesionale, „se insinuează perfid” că realizările sale personale sunt datorate tatălui său, care a fost rectorul universității. Totodată „se insinuează că alegătorii din universitate nu au discernământ și pot fi cumpărați/manipulați/forțați”. „De ce se recurge la acest atac? Frustrări personale, resentimente ale foștilor, o banală răzbunare sau o simplă invidie cauzată de propria incapacitate intelectuală”, a declarat Bostan.

În continuare, Bostan a spus că, în cei aproape 10 ani de când se află la conducere, „UTM a făcut un salt considerabil în dezvoltare”. „Am reușit multe împreuna cu echipa managerială. (…) Am știut să motivez și susțin oamenii, să atrag parteneri noi, să dezvolt considerabil infrastructura universitară, să creez oportunități, să gestionez corect și să cresc bugetul universității, și sper că am demonstrat că sunt un manager și lider bun, corect și transparent, și că nu i-am dezamăgit pe cei care au votat (prin vot secret) de 2 ori pentru candidatura mea la alegerile rectorului UTM”, a declarat Bostan, adăugând că, astăzi, UTM „este cea mai digitalizată universitate din țară” și, totodată, „crește numărul studenților inclusiv a celor internaționali”.

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție.

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 44 de ani contravine principiilor de democrație. Liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”. „Nu, nu este normal ca o universitate de stat, finanțată din bani publici, să se afle în buzunarul familiei Bostan timp de 33 de ani (Ion Bostan: 1992 – 2015; Viorel Bostan: 2015 – 2025+)”, declara Galbur.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

În reacție la critici, ministrul Dan Perciun a declarat că modificarea propusă prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în această funcție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: