Top 10 politicieni care au dispărut în 2021 din „politica mare” a Moldovei. Vor reveni la anul?

Anul 2021 poate fi considerat, pe bună dreptate, drept „revoluționar” pentru politica de pe malul Bîcului. Succesul răsunător al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 a zguduit arena politică, aruncând în umbră alte formațiuni. Mai mulți politicieni pe care ne-am obișnuit să îi vedem seară de seară la televizor au dispărut din vizorul public. Unii au ieșit la rampă și au declarat public că se retrag, alții au plecat englezește, fără să își ia „la revedere”. Câțiva chiar au revenit recent, după câteva luni de tăcere. Niciunul nu a afirmat, însă, tare și răspicat că pleacă definitiv din politică și, cel mai probabil, la un moment dat, s-ar putea să îi revedem. De ce nu, chiar în 2022. Redacția NewsMaker a întocmit un top al celor mai vizibili lideri care au pus trei puncte în cariera politică.

Renato Usatîi

Una dintre cele mai simțite dispariții de pe arena politicii mari este cea a fostului primar al mun. Bălți, Renato Usatîi – fondator al formațiunii „Partidul Nostru”. Deși la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 a obținut în primul tur de scrutin 16,9% din voturi, clasându-se pe poziția a treia, în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie 2021, formațiunea pe care o conduce a obținut un rezultat mult mai slab. A doua zi, pe 12 iulie, Renato Usatîi s-a declarat dezamăgit de faptul că locuitorii municipiului Bălți au preferat Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor în locul blocului său. Într-un live, acesta și-a anunțat demisia din funcția de primar al mun. Bălți și din funcția de președinte al formațiunii „Partidul Nostru”.

De atunci, aparițiile lui Usatîi în presă au fost foarte rare. Acesta nu a comentat evenimentele politice și nici campania electorală pentru alegerea unui nou primar de Bălți. Singura postare la această temă a fost făcută pe 1 decembrie, când fostul edil a făcut haz pe seama solicitării Comisiei Electorale Centrale (CEC) de excludere a Marinei Tauber din cursa electorală. El a făcut aluzie la renumitul film „Jocul calamarului” și a scris: „Jucătorul 10 iese din joc. Lupta continuă cu jucătorii 1 și 4”.

Deocamdată nu este clar dacă Renato Usatîi va reveni în politica mare și când se va întâmpla acest lucru.

Dumitru Diacov

După 27 de ani în rol de deputat, Dumitru Diacov a dispărut de pe arena politică. Activitatea sa de pe Facebook demonstrează un interes mai mare pentru Fundaţia pentru Democraţie şi Progres, pe care o conduce, decât pentru evenimentele curente din țară. De altfel, din cauza acestei funcții, a intrat și în vizorul Autorității Naționale pentru Integritate (ANI), care a constatat încălcarea regimului incompatibilităţii funcţiilor. Anterior, ANI a stabilit o diferență de peste 600 de mii de lei între averea dobândită și veniturile obținute de Diacov, solicitând confiscarea acestei părți din avere.

Diacov a devenit pentru prima dată deputat în parlament în anul 1994, pe listele Partidului Democrat Agrar. În anul 1997, Diacov a fondat Mișcarea „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” și a trecut pe listele acesteia în parlament, la alegerile din anul 1998. Atunci, a fost ales în calitate de președinte al parlamentului.

În anul 2000, în baza Mișcării „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, a fost fondat Partidul Democrat, condus de Diacov.  La alegerile din 6 martie 2005, Partidul Democrat din Moldova (PDM) formează împreună cu Alianța Moldova Noastră (AMN) al primarului Serafim Urechean și cu Partidul Social-Liberal (PSL) – Blocul electoral Moldova Democrată (BeMD), care obține 28.53% din voturi și un număr de 34 mandate de parlamentar.

La alegerile din anul 2009, PDM nu a ajuns în parlament, acumulând 2,97% din voturi. După aceasta, Diacov a demisionat din funcția de președinte al PDM, însă la propunerea lui Marian Lupu, noul lider al formațiunii, a revenit și a devenit președinte de onoare al PDM. La alegerile parlamentare anticipate din anul 2009, PDM a ajuns din nou în parlament.

La alegerile parlamentare anticipate din anul 2010, PDM l-a inclus pe Vladimir Plahotniuc în lista sa electorală, cu numărul doi. La următoarele alegeri, PDM și președintele de onoare al formațiunii, Diacov au ajuns în parlament. Iar în anul 2016, președinte al Partidului Democrat a devenit Plahotniuc.

Diacov și-a primit ultimul mandat de deputat în urma alegerilor din luna februarie 2019. Iar în luna iunie, după schimbarea guvernării, Plahotniuc a fugit din țară. După aceasta, Diacov l-a criticat de nenumărate ori pe Plahotniuc. Totodată, Dumitru Diacov a refuzat să participe la alegerile parlamentare anticipate din anul 2021.

Dorin Chirtoacă

După 16 ani de la lansarea în politica mare, trei mandate de primar general al mun. Chișinău și titlul de „cel mai tânăr edil al capitalei”, pe 26 octombrie, Dorin Chirtoacă a anunțat că a decis să renunțe la mandatul de consilier municipal, precum și la funcția de președinte a Partidului Liberal. Într-o scrisoare adresată „paternerilor din Europa și SUA”. Chirtoacă a precizat că își întrerupe activitatea politică și publică, în semn de protest față de dosarele în care este vizat și pe care le califică drept politice.

Două zile mai târziu, Dorin Chirtoacă a revenit cu precizări. Acesta s-a supărat pe jurnaliștii care au scris că acesta a renunțat la activitatea politică și a precizat că doar o întrerupe, iar dacă va simți chemarea cetățenilor, va reveni. Pe 7 noiembrie, Partidul Liberal a anunțat că, până la alegerea unui nou președinte al formațiunii, aceasta va fi condusă de către președintele de onoare al partidului – Mihai Ghimpu.

În cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 11 iulie, partidul condus de Chirtoacă a făcut alianță cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Moldova, condusă de Vlad Bilețchi. Împreună cu acesta și cu fostul deputat PL Valeriu Munteanu, care între timp și-a fondat propriul partid, cei trei s-au remarcat prin organizarea unor proteste și tentative repetate de a ajunge în stânga Nistrului, intrând chiar în conflict cu așa-numiții „grăniceri” ai posturilor de control. Acțiunile par să nu fi convins electoratul, iar AUR a obținut doar puțin peste 7,2 mii de voturi (0,49%).

Octavian Țîcu

Un alt politician unionist care a anunțat că își pune pe pauză cariera politică este Octavian Țîcu. Fostul deputat al Blocului ACUM – fracțiunea Platforma Demnitate și Adevăr și ministru al tineretului și sportului (2013) a declarat pe 12 decembrie că părăsește Partidul Unității Naționale (PUN) și se retrage deocamdată din politică. Prin intermediul unei înregistrări video, acesta a explicat motivele care l-au făcut să ia acestă decizie. Mai exact, acesta susține că ar fi fost sabotat, din interior, de către susținătorii fondatorilor partidului – Anatol Șalaru și Ana Guțu. Cei doi nu au comentat acuzațiile lui Țîcu.

Octavian Țîcu susține că a învățat mai multe lecții în ultimii doi ani, iar una dintre ele este că ideea unirii tuturor susținătorilor apropierii dintre România și Republica Moldova într-o singură forță politică nu este posibilă. În cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie, PUN a obținut doar 0,45% din voturi (circa 6,6 mii).

Plecarea lui Țîcu a fost însoțită de dezvăluiri „din culisele” fostului Bloc ACUM. Mai exact, istoricul a declarat că, în 2018, i s-ar fi propus să devină vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și să candideze la funcția de primar al mun. Chișinău. Potrivit acestuia, propunerea ar fi venit din partea președintei de atunci a formațiunii, Maia Sandu, în prezent șefă a statului. Președinta țării nu a comentat declarația. În schimb, membrul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari a declarat că știa despre aceste „negocieri pe la spate”. Confirmarea a venit și de la Andrei Năstase.

Pavel Filip

Fostul premier și deputat al Partidului Democrat (PDM) Pavel Filip a dispărut din vizorul publicului larg. Ultima oară a apărut în presă în data de 16 octombrie 2021, ca să anunțe că se retrage din funcția de președinte al PDM. Acesta spunea atunci că este sigur că formațiunea se va „reinventa și va reveni în forță cu o nouă conducere”. Două săptămîni mai târziu, Monica Babuc a fost aleasă în funcția de președinte interimar al PDM, iar în fotografiile publicate pe pagina de Facebook a formațiunii poate fi văzut și Pavel Filip.

Se întâmplă după ce, la scrutinul parlamentar din iulie 2021, PDM a acumulat doar 1,81% din voturi și nu a ajuns în parlament.

Filip și-a început cariera politică în anul 2010, intrând în Partidul Democrat. Din luna decembrie 2010 până în luna februarie 2011, a fost ministru al tehnologiei informației. A ocupat această funcție în guvernul lui Vladimir Filat, apoi în guvernele conduse de Iurie Leancă, Chiril Gaburici și Valeriu Streleț. În anul 2016, a devenit prim-ministru. De notat că guvernul lui Filip a depus jurământul pe timp de noapte, în secret, când lângă parlament aveau loc proteste.

Guvernul lui Filip a demisionat la 14 iunie 2019, după ce Partidul Democrat a renunțat la guvernare, acest lucru fiind precedat de o confruntare politică ce a durat o săptămână. După fuga lui Plahotniuc, Partidul Democrat l-a ales pe Filip în calitate de președinte al formațiunii, iar după schimbarea guvernării, acesta, la fel ca și Diacov, l-a criticat de nenumărate ori pe fostul lider PDM.

La alegerile din luna februarie 2019, Filip a ajuns în parlament pe listele PDM, iar după demisia din funcția de premier, a devenit deputat.

Sergiu Sîrbu

Anul 2021 a adus schimbări importante și în viața lui Sergiu Sîrbu, fost fruntaș al Partidului Democrat. Deși în iulie a fost numit vicepreședinte al Partidului „ȘOR”, acesta nu s-a făcut remarcat în ultimele luni, nefiind văzut nici măcar la evenimentele organizate în cadrul campaniei electorale a colegei sale, Marina Tauber, care țintea fotoliul de primar de Bălți.

Numele lui Sergiu Sîrbu a revenit în atenția publicului larg în data de 16 decembrie, când Procuratura Anticorupție a anunțat că i-a înaintat învinuirea de corupere activă. Mai exact, procurororii susțin că, în anul 2015, reprezentând interesele PDM, a încercat să mituiască un alt deputat din Parlamentul Republicii Moldova, ales pe listele unui alt partid politic, propunându-i până la 200 000 euro, pentru ca acesta să părăsească fracțiunea parlamentară din care făcea parte și în calitatea sa de deputat să voteze proiectele de legi înaintate de Partidul Democrat. De asemenea, fostul deputat este vizat și într-un act de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în legătură cu suma nejustificată de 1,9 milioane de lei. În ambele cazuri, Sîrbu susține că nu este vinovat.

De-a lungul anilor, Sergiu Sîrbu „a migrat” prin mai multe partide. În anul 2009, era șeful serviciului juridic al Partidului Comuniștilor. La alegerile parlamentare anticipate din anul 2010, Sîrbu a ajuns în parlament pe listele PCRM. În luna decembrie 2012, a plecat din PCRM și a aderat la fracțiunea PDM. În anul 2014, Sîrbu a devenit vicepreședinte al Partidului Democrat. Sîrbu a ajuns în parlament pe listele acestei formațiuni la alegerile din anii 2014 și 2019. În luna februarie 2020, Sîrbu a plecat din Partidul Democrat împreună cu Cebotari și Candu. Însă nu a stat prea mult în Pro Moldova. În luna octombrie 2020, Sîrbu a părăsit acest grup parlamentar, declarându-se „deputat independent”, iar câteva săptămâni mai târziu, a anunțat despre crearea platformei Pentru Moldova, în care a intrat ulterior fracțiunea Partidului „ȘOR”.

Igor Munteanu

Fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Igor Munteanu nu mai este văzut la conferințele de presă organizate de formațiune. După alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, în cadrul cărora partidul a obținut un scor de doar 2,33%, Munteanu a păstrat tăcerea. În luna septembrie, Igor Munteanu a anuțat că va face parte din Consiliul Științific al New Strategy Center, în care activează personalități cu o expertiză recunoscută în domeniu. Întrebat de NM dacă a părăsit Platforma DA, acesta spunea atunci că „nu este afiliat vreunui partid politic” și că nu a deținut funcții de conducere în Platforma DA.

Pe 21 decembrie, Igor Munteanu a participat la o emisiune de la postul național de televiziune, însă nu în calitate de politician, ci de „fost ambasador al Republicii Moldova în SUA”.

Igor Munteanu este fondatorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul”. În 2010, a fost numit în funcția de ambasador al Republicii Moldova în SUA, ulterior devenind ambasador prin cumul și în Canada, Mexic și Brazlia. Este rechemat din funcție, mai întâi, din Mexic în 2013, iar în 2015, și din cea de ambasador al SUA, Canadei și Brazilia. S-a întâmplat pe vremea premierului Chiril Gaburici. La scrutinul parlamentar din februarie 2019, Munteanu a candidat din partea Blocului electoral ACUM pe circumscripția nr. 15 – Călărași. A pierdut competiția electorală în fața candidatului democrat Nicolae Ciubuc, dar intră în Legislativ pe lista națională ACUM, în care a fost inclus pe poziția a cincea. După divizarea în fracțiuni a celor două formațiuni, Munteanu a devenit deputat al Platformei DA.

Ilian Cașu

Ilian Cașu, vicepreședintele formațiunii „Partidul Nostru”, a anunțat pe 27 decembrie că își întrerupe activitatea politică „din motive personale”. Unul dintre cei mai activi membri ai formațiunii nu a oferit alte detalii despre decizia sa. El a scris un mesaj scurt pe Facebook, prin intermediul căruia a mulțumit echipei și lui Renato Usatîi.

El a debutat în politică în anul 2015, când a candidat din partea formațiunii „Partidul Nostru” la funcţia de primar general al mun. Chişinău. Atunci a acumulat 4.87% din voturile chișinăuienilor. După alegerile locale a deținut funcția de consilier municipal și vicepreședinte al formațiunii conduse de Renato Usatîi. La alegerile parlamentare din 2019 a candidat pe lista națională a Partidului Nostru.

La alegerile parlamentare anicipate din 11 iulie 2021, a candidat pe poziția a treia în lista candidaților la funcția de deputat, propusă de Blocul electoral „Renato Usatîi”. Totuși, concurentul electoral a obținut doar 4,1% din voturile alegătorilor, nereușind să acceadă în Legislativ.

Andrian Candu

Pe 29 octombrie, Andrian Candu a anunțat că a renunțat la funcția de președinte al partidului „Pro Moldova”. După alegerile din 11 iulie 2021, desfășurării cărora s-a opus vehement și la care formațiunea nu a participat, politicianul nu a mai participat la viața politică a țării. Asta cu toate că, din anul 2010, când a devenit deputat pe listele PDM, Candu a deținut funcții importante în stat, fiind unul dintre cei mai vocali politicieni. În luna mai 2013, acesta a fost ales în calitate de vicepreședinte al parlamentului. În luna iulie 2014, Candu a devenit ministru al economiei, iar după alegerile din luna noiembrie 2014, a revenit în parlament.

De notat că în anii 2013-2014, Candu era membru al Comitetului Național de Stabilitate Financiară pe lângă prim-ministrul Iurie Leancă. Reamintim că acest comitet a luat deciziile ce țin de furtul miliardului și acordarea creditelor în aceeași valoare, sub garanțiile guvernului, pentru băncile din care s-a furat un miliard de euro.

În 2015, Candu a fost ales președinte al parlamentului. El a ocupat această funcție până la alegerile parlamentare din anul 2019. În urma acestora, Candu a trecut în parlament pe listele PDM. În luna februarie 2020, Candu și alți cinci deputați au plecat din Partidul Democrat și au anunțat despre crearea grupului parlamentar Pro Moldova. Ulterior, Pro Moldova a fost înregistrat ca partid, însă nu a participat la alegerile din anul 2021.

Gheorghe Cavcaliuc

„Politicianul-poet cu epoleți” Gheorghe Cavcaliuc a dispărut din vizorul public după alegerile din 11 iulie 2021, cu toate că în campania electorală a fost deosebit de activ, promovând partidul pe care l-a fondat și fiind implicat și în așa-numitul scandal „verde de briliant”.

Cariera lui Cavcaliuc a luat avânt în 2014, când este promovat în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, asigurând şi interimatul funcției de şef în anii 2015-2016. În iunie 2019, după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, Cavcaliuc îşi dă demisia, iar un an mai târziu se lansează oficial în politică, devenind președintele unei formațiuni nou-create – Partidul „Acasă Construim Europa” (PACE).

În februarie 2021, Procuratura Generală a intentat trei procese penale pe numele lui Cavcaliuc pentru „depășirea atribuțiilor de serviciu”. Se întâmpla după ce, pe parcursul anului 2015, în perioada în care Cavcaliuc era șef interimar al IGP, fi aplicat ilegal stimulări, sancțiuni disciplinare, avansări, transferuri, concedieri, precum și ar fi acordat grade speciale și concedii, fără a avea împuterniciri în acest sens.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, PACE candidează și obține doar 1,28% din voturi, fapt pentru care nu accede în Parlament. În ajunul alegerilor, Cavcaliuc, a plecat din Republica Moldova. Ulterior, la 27 iulie, Procuratura raionului Sîngerei a dispus anunțarea în căutare a politicianului. Cavcaliuc este acuzat de „huliganism comis de două sau mai multe persoane” și „chemare la săvârșirea actelor de violență împotriva persoanelor” în dosarul „verde de briliant”. Se întâmpla după ce mai mulți membri ai partidului PACE l-au stropit cu verde de briliant pe vicepreședintele raionului Sângerei.

La 1 septembrie 2021, Cavcaliuc și-a deschis la Londra o companie – Success for you LTD, iar pentru perfectarea actelor a folosit cetățenia română. În octombrie, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale îl citează pe Cavcaliuc, în calitate de învinuit, în două noi cauze penale. Este vorba de două dosare fabricate de IGP în 2018, care vizează înscenarea unui viol și înscenarea transportării ilegale a cartușelor „Kalașnikov” în Ucraina. Politicianul pledează nevinovat și susține că este persecutat.

RISE Moldova a dezvăluit într-o anchetă că, în 2015-2016, perioada când deținea funcția de șef-adjunct la IGP, Cavcaliuc avea discuții non-formale cu liderul Partidului Socialiștilor din acea perioadă, Igor Dodon. Cei doi foloseau o aplicație criptată. Cavcaliuc avea numele de utilizator „Goțman”, iar Dodon – „Kremlinovici”.