28 de cazuri de femicid în 2024. Ce face Moldova ca să prevină și combată femicidul

45 de femei au fost ucise pe parcursul anilor 2021 și 2022, iar în 2024 am înregistrat deja 28 de cazuri de femicid provocate de violență în familie, ceea ce constituite o creștere cu 7 cazuri față de 2023. Cu toate acestea, conform Inspectoratului Național de Securitate Publică, au fost înregistrate 35 de omoruri ale femeilor pe parcursul anului, însă nu toate pot fi calificate drept femicid. Aceste statistici au deschis cel de-al treilea panel a Conferinței pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor, ediția IV, organizată de Coaliția Națională „Viața fără Violență” pe 19 noiembrie.

Intitulată „Femicidul nu începe și nu se termină cu omorul unei femei”, la discuție au participat reprezentanta Ministerului Afacerilor Interne, Inna Chiriliuc, secretarul de stat din cadrul Ministerului de Justiție, Stanislav Copețchi, avocata Elena Cojocaru din cadrul Centrului de Drept al Femeilor și consiliera în cadrul Ministerului Egalității din Spania, Laura Cubero. 

De la data de 15 august 2024, în legea 45/2007, femicidul este definit ca: „act de violență împotriva femeilor, inclusiv fetelor, care presupune decesul victimei, ca urmare a infracțiunii de omor intenționat ori a infracțiunii de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, ori a infracțiunii de violență în familie, sau sinuciderea victimei, ca urmare a determinării sau înlesnirii acesteia ori ca urmare a violenței în familie, comise din motive de prejudecată bazate pe gen.”

Totul începe de la statistică
Începând cu 2008, în Spania funcționează Ministerul Egalității, responsabil de elaborarea politicilor menite să reducă inegalitățile de gen și să combată violența domestică și femicidul. În cadrul ministerului activează structuri care analizează datele din mai multe resurse disponibile pentru femeile din Spania și de a combate violența de gen.

Dacă din 2003, datele colectate vizau doar cazurile de violență exercitată de partenerii intimi asupra femeilor, atunci începând cu 2013 statul spaniol a inclus și copiii uciși sau rămași orfani ca urmare a femicidului. Ulterior, conform Convenției de la Istanbul, sfera de monitorizare a fost lărgită pentru a cuprinde toate formele de violență împotriva femeilor. „Aceste cercetări sunt făcute atât la nivel local cât și la nivel european. Din 2003 sunt raportate toate cazurile de femicid, asta ne ajută să vedem imaginea de ansamblu.” 

Statistica femicidului este publică pe site-ul ministerului și poate fi verificată oricând de publicul larg. De exemplu, în 2024, în Spania, au fost înregistrate 40 de victime.

Republica Moldova la capitolul prevenirii
Potrivit Innei Chiriliuc, ofițeră principală în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Republica Moldova dispune de mai multe instrumente pentru a preveni și combate femicidul:

  • ordinul de restricție de urgență,
  • ordonanța de protecție,
  • Centrul de Justiție Familială din Chișinău,
  • luarea la evidență a agresorului.

Potrivit ofițerei, cele mai grave probleme din domeniu sunt cazurile care combină formele de violență și lipsa unui sistem viabil care să reeduce foștii condamnați.

Inna Chiriliuc a povestit despre chestionarul de evaluare a riscurilor de letalitate, care poate ajuta la prevenirea cazurilor de femicid. „Uneori, fiind într-o situație de stres, victima nu-și dă seama de acei factori de risc, însă oamenii legii dotați cu acest chestionar, pot interveni și înlătura agresorul de la locul unde trăiește victima”, punctează Ina Chiriliuc.

Registrul agresorilor este în proces de elaborare și va fi menit să ia la evidență persoanele ce comit acte de violență. „Aceștia vor fi înregistrați timp de un an într-un registru din momentul în care este emis ordinul de restricție de urgență sau ordonanța de protecție. Astfel, în cazul în care persoana își schimbă domiciliul, oamenii legii vor ști cu cine au de afacere”, explică Chiriliuc.

Lipsurile sistemului
Avocata Elena Cojocaru din cadrul Centrului de Drept a Femeilor accentuează importanța specializării în domeniul violenței în bază de gen. „Dacă în fiecare sector de poliție va fi măcar o persoană specializată pe cazurile de violență împotriva femeilor și violență în familie, toți angajații poliției vor alerga la el cu întrebări pe aceste cazuri.”

Avocata a accentuat și importanța specialiștilor în sănătate mentală. „În cazurile de violență în familie și cazurile de femicid este foarte important lucrul psihologilor cu victimele în reabilitarea psihologică”, spune Cojocaru, adăugând că uneori cazurile complexe de femicid sunt lăsate cu vederea.

„Lege mai puțin folosită”
Potrivit secretarului de stat Stanislav Copețchi, legea 137 din 2016, care reglementează reabilitarea și compensarea victimelor infracțiunilor, inclusiv acordarea de compensații, este rar aplicată. „Această lege este insuficient utilizată de practicieni și ar trebui revizuită, atât în ceea ce privește procesul de depunere a cererilor, cât și condițiile care trebuie îndeplinite.” Totuși, revizuirea acestei legi este una din prioritățile Ministerului Justiției.

Termenul de femicid ar putea fi inclus și în Codul Penal, și în Codul Contravențional. „Suntem în proces de modificare a Codului Contravențional și încercăm să adăugăm prevederi legate de violența în familie. Acest proiect ar putea completa inițiativa legislativă pe care o avem deja în lucru”, a declarat oficialul. Totuși, specialistul subliniază că, deși există deja circumstanța agravantă bazată pe motive de prejudecată, va fi necesară o analiză detaliată pentru fiecare caz în parte.

Ediția IV a Conferinței a fost organizată cu sprijnul Uniunii Europene, a Consiliului Europei, OAK Foundation, ARC, RO Aid, Urgent Action Funds, Ministerului Federal pentru Afaceri Sociale, Sănătate, Îngrijire și Protecția Consumatorului al Austriei, UNICEF Moldova, și organizațiilor membre ale Coaliției: Fiecare Contribuie pentru Schimbare, Asociația Împotriva Violenței „Casa Mărioarei”, Gender-Centru, Interaction, Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale, Centrul pentru Educație Non-formală „Diversitate”, Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane, Ophelia, Femei pentru Femei și Stimul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Zelenski, despre atacurile ucrainene asupra podului Crimeei: „Nu va rămâne în picioare, indiferent de situație”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că podul Crimeei este o țintă legitimă pentru atacurile ucrainene, în urma anexării ilegale a peninsulei de către Rusia în 2014. Potrivit liderului de la Kiev, loviturile asupra podului reprezintă un răspuns la atacurile rusești. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru NBC News.

Întrebat despre atacurile asupra podului Crimeei, Zelenski a spus că, încă de la începutul războiului, trupele rusești au vizat infrastructura civilă și energetică a Ucrainei. El a amintit că, în acest an, armata rusă a atacat căile ferate și podurile ucrainene.

„Și, bineînțeles, a trebuit să răspundem. Iar răspunsul nostru a vizat podul Crimeei”, a declarat Zelenski, adăugând că „Rusia trebuie să simtă ce înseamnă războiul”.

„Vom răspunde atacurilor sale (ale președintelui rus Vladimir Putin – n. r.) asupra podurilor noastre, iar el trebuie să înțeleagă că acest pod nu va rămâne în picioare, indiferent de situație”, a mai spus președintele ucrainean. Totodată, acesta a dat asigurări că Ucraina nu va accepta ocupația teritoriilor sale.

Amintim că, în ultima săptămână, Ucraina a atacat de trei ori podul Crimeei. În urma loviturilor, unul dintre segmentele carosabilului s-a prăbușit complet. Informația a fost confirmată inclusiv de autoritățile ruse, care au precizat că, deocamdată, nu se știe când va fi reparat podul. Atacurile din noiembrie reprezintă a patra serie de lovituri asupra podului Crimeei de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, notează Meduza.

Podul Crimeei este o construcție rutieră și feroviară cu o lungime de 19 kilometri, care traversează strâmtoarea Kerci și leagă peninsula de Rusia. Acesta a fost construit de autoritățile ruse după anexarea Crimeei în 2014.

Facebook/Primăria Ialoveni

Autoritățile din Ialoveni, în alertă după apariția unui focar de boli diareice la o grădiniță. Ce măsuri au fost dispuse

Comisia locală de management al situațiilor de criză din Ialoveni s-a întrunit sâmbătă, 21 noiembrie, în ședință extraordinară, după ce la grădinița „Regina Maria” din oraș a fost semnalat un focar de boli diareice acute. Primăria localității a anunțat că, în cadrul ședinței, au fost analizate măsurile întreprinse până în prezent și au fost stabilite acțiunile necesare pentru gestionarea situației epidemiologice.

Autoritățile locale au dispus monitorizarea permanentă a evoluției focarului, coordonarea acțiunilor cu instituțiile competente și informarea părinților cu privire la măsurile referitoare la frecventarea grădiniței. Acestea urmează să fie aplicate până la prezentarea rezultatelor oficiale ale analizelor de laborator.

De asemenea, în gestionarea situației vor fi respectate recomandările Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

„Prioritatea autorităților locale rămâne protejarea sănătății și siguranței copiilor, a personalului instituției și a întregii comunități”, a menționat primăria.

Amintim că la grădinița „Regina Maria” din Ialoveni a izbucnit un focar de boli diareice acute. Pe 20 noiembrie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a comunicat că, potrivit datelor preliminare, 24 de persoane s-au îmbolnăvit, dintre care 20 de copii și 4 angajați. Potrivit instituției, 15 pacienți au fost confirmați cu infecția Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în proces de examinare.

Directoarea grădiniței, Tatiana Vrăjmaș, a declarat pentru NewsMaker că în rândul persoanelor care au fost confirmate cu Salmonella se numără 11 copii, din diferite grupe, și cei 4 angajați ai instituției.

Aceasta a menționat că, până în prezent, nu există indicii clare că focarul ar fi pornit din bucătăria grădiniței. „Se vorbește că cineva, ori din copii, ori din maturi, ori din părinți, este un purtător care nu are simptome”, a spus directoarea.

La grădinița „Regina Maria” din Ialoveni sunt înscriși 480 de copii.

Tudor Mardei / Newsmaker

De ce casele cu un consum ridicat de gaze nu vor primi compensații? Plugaru: „Dacă nu ai luat decizia de a vinde, supoziția este că o să achiți în continuare”

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a sugerat că persoanele care locuiesc singure în case cu un consum ridicat de gaze naturale ar trebui să ia în calcul vânzarea locuinței și mutarea într-una mai mică. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 20 noiembrie a emisiunii „Vocile puterii”, de la Exclusiv TV, în timp ce explica de ce autoritățile au decis să nu acorde compensații pentru perioada rece a anului gospodăriilor al căror consum depășește 350 de metri cubi de gaze naturale. Potrivit oficialei, acest prag a fost stabilit pornind de la presupunerea că persoanele care au reușit să achite facturile pentru un consum de peste 350 metri cubi în sezonul precedent vor putea face acest lucru și în continuare, dacă nu și-au schimbat condițiile de trai.

„Când persoana are mai mult de 350 m3, câte persoane locuiesc în acea gospodărie? Pentru că dacă locuiesc, de exemplu, mai multe, probabil își împart cumva plățile. Dar dacă locuiește o singură persoană într-o casă de 350 m3, probabil e o situație în care trebuie să se ia o decizie că fie este nevoie să fie vândută, să te realoci într-o casă mai mică… Pentru că probabil nu-i vorba doar de facturile la căldură, probabil e vorba de toate celelalte facturi, care sunt mari pentru o casă de 350 m3. Deci, noi vorbim despre gospodăriile care nu au această posibilitate, nu au nici această casă, nu au așa consum mare. Noi ne uităm la consumul istoric. Dacă tu până azi să-ți achiți o factură de 350 m3 și nu ai luat nicio decizie de a te realoca, de a vinde sau a schimba, supoziția este că tu o să achiți și în continuare”, a declarat Natalia Plugaru.

Ministra a justificat planul de 350 m3 de gaze prin experiența sezonului rece precedent.

„620 000 de gospodării care au primit compensații anul trecut. Toți au avut consum mai mic de 350 m3. Dacă mărim, există riscul să se califice și cei care consumă 350, dar au și venituri mari sau consumă 350 și au venituri mici. Deci, riscul deja e mare să dăm compensații și celor care nu trebuie. Dar noi chiar până la 350 m3 acoperim practic 70% din toate gospodăriile țării”, a spus ea.

Precizăm că circa 600 000 de cereri pentru acordarea compensațiilor la încălzire au fost înregistrate pe platforma compensatii.gov.md de la lansarea procesului de înscriere. Cetățenii care doresc să beneficieze de sprijinul oferit de stat începând cu luna noiembrie trebuie să depună cererile până pe 27 noiembrie.

Înscrierile vor continua și după 27 noiembrie, până pe data de 25 a fiecărei luni, dar în acest caz, compensația va fi acordată începând cu luna în care a fost depusă cererea.

În acest an, autoritățile au modificat unele condiții de acordare a sprijinului, iar compensația maximă va fi de 1 000 de lei. NewsMaker a explicat AICI cum să depui cererea pe compensatii.gov.md, cine poate beneficia de compensații și ce date sunt necesare pentru înregistrare.

VIDEO Luare de ostatici la gară – scenariul exercițiilor tactice desfășurate de „Fulger”

Un atac armat asupra unei gări, luarea de ostatici, negocieri cu atacatorii și, în cele din urmă, o intervenție în forță. Acesta a fost scenariul exercițiului tactic desfășurat la Chișinău de către oamenii legii din Republica Moldova. Timp de câteva ore, angajații brigăzii cu destinație specială „Fulger” au exersat acțiunile în situații de criză: au încercat să stabilească un dialog cu atacatorii, să obțină eliberarea ostaticilor și să prevină escaladarea situației. Exercițiul a încheiat un curs de o săptămână de pregătire a negociatorilor, organizat cu sprijinul Oficiului NATO în Republica Moldova și al experților FBI din SUA. Scopul acestuia este de a pune bazele formării în țară a unui corp propriu de specialiști în negocieri în situații de criză.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: