28 de cazuri de femicid în 2024. Ce face Moldova ca să prevină și combată femicidul

45 de femei au fost ucise pe parcursul anilor 2021 și 2022, iar în 2024 am înregistrat deja 28 de cazuri de femicid provocate de violență în familie, ceea ce constituite o creștere cu 7 cazuri față de 2023. Cu toate acestea, conform Inspectoratului Național de Securitate Publică, au fost înregistrate 35 de omoruri ale femeilor pe parcursul anului, însă nu toate pot fi calificate drept femicid. Aceste statistici au deschis cel de-al treilea panel a Conferinței pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor, ediția IV, organizată de Coaliția Națională „Viața fără Violență” pe 19 noiembrie.

Intitulată „Femicidul nu începe și nu se termină cu omorul unei femei”, la discuție au participat reprezentanta Ministerului Afacerilor Interne, Inna Chiriliuc, secretarul de stat din cadrul Ministerului de Justiție, Stanislav Copețchi, avocata Elena Cojocaru din cadrul Centrului de Drept al Femeilor și consiliera în cadrul Ministerului Egalității din Spania, Laura Cubero. 

De la data de 15 august 2024, în legea 45/2007, femicidul este definit ca: „act de violență împotriva femeilor, inclusiv fetelor, care presupune decesul victimei, ca urmare a infracțiunii de omor intenționat ori a infracțiunii de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, ori a infracțiunii de violență în familie, sau sinuciderea victimei, ca urmare a determinării sau înlesnirii acesteia ori ca urmare a violenței în familie, comise din motive de prejudecată bazate pe gen.”

Totul începe de la statistică
Începând cu 2008, în Spania funcționează Ministerul Egalității, responsabil de elaborarea politicilor menite să reducă inegalitățile de gen și să combată violența domestică și femicidul. În cadrul ministerului activează structuri care analizează datele din mai multe resurse disponibile pentru femeile din Spania și de a combate violența de gen.

Dacă din 2003, datele colectate vizau doar cazurile de violență exercitată de partenerii intimi asupra femeilor, atunci începând cu 2013 statul spaniol a inclus și copiii uciși sau rămași orfani ca urmare a femicidului. Ulterior, conform Convenției de la Istanbul, sfera de monitorizare a fost lărgită pentru a cuprinde toate formele de violență împotriva femeilor. „Aceste cercetări sunt făcute atât la nivel local cât și la nivel european. Din 2003 sunt raportate toate cazurile de femicid, asta ne ajută să vedem imaginea de ansamblu.” 

Statistica femicidului este publică pe site-ul ministerului și poate fi verificată oricând de publicul larg. De exemplu, în 2024, în Spania, au fost înregistrate 40 de victime.

Republica Moldova la capitolul prevenirii
Potrivit Innei Chiriliuc, ofițeră principală în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Republica Moldova dispune de mai multe instrumente pentru a preveni și combate femicidul:

  • ordinul de restricție de urgență,
  • ordonanța de protecție,
  • Centrul de Justiție Familială din Chișinău,
  • luarea la evidență a agresorului.

Potrivit ofițerei, cele mai grave probleme din domeniu sunt cazurile care combină formele de violență și lipsa unui sistem viabil care să reeduce foștii condamnați.

Inna Chiriliuc a povestit despre chestionarul de evaluare a riscurilor de letalitate, care poate ajuta la prevenirea cazurilor de femicid. „Uneori, fiind într-o situație de stres, victima nu-și dă seama de acei factori de risc, însă oamenii legii dotați cu acest chestionar, pot interveni și înlătura agresorul de la locul unde trăiește victima”, punctează Ina Chiriliuc.

Registrul agresorilor este în proces de elaborare și va fi menit să ia la evidență persoanele ce comit acte de violență. „Aceștia vor fi înregistrați timp de un an într-un registru din momentul în care este emis ordinul de restricție de urgență sau ordonanța de protecție. Astfel, în cazul în care persoana își schimbă domiciliul, oamenii legii vor ști cu cine au de afacere”, explică Chiriliuc.

Lipsurile sistemului
Avocata Elena Cojocaru din cadrul Centrului de Drept a Femeilor accentuează importanța specializării în domeniul violenței în bază de gen. „Dacă în fiecare sector de poliție va fi măcar o persoană specializată pe cazurile de violență împotriva femeilor și violență în familie, toți angajații poliției vor alerga la el cu întrebări pe aceste cazuri.”

Avocata a accentuat și importanța specialiștilor în sănătate mentală. „În cazurile de violență în familie și cazurile de femicid este foarte important lucrul psihologilor cu victimele în reabilitarea psihologică”, spune Cojocaru, adăugând că uneori cazurile complexe de femicid sunt lăsate cu vederea.

„Lege mai puțin folosită”
Potrivit secretarului de stat Stanislav Copețchi, legea 137 din 2016, care reglementează reabilitarea și compensarea victimelor infracțiunilor, inclusiv acordarea de compensații, este rar aplicată. „Această lege este insuficient utilizată de practicieni și ar trebui revizuită, atât în ceea ce privește procesul de depunere a cererilor, cât și condițiile care trebuie îndeplinite.” Totuși, revizuirea acestei legi este una din prioritățile Ministerului Justiției.

Termenul de femicid ar putea fi inclus și în Codul Penal, și în Codul Contravențional. „Suntem în proces de modificare a Codului Contravențional și încercăm să adăugăm prevederi legate de violența în familie. Acest proiect ar putea completa inițiativa legislativă pe care o avem deja în lucru”, a declarat oficialul. Totuși, specialistul subliniază că, deși există deja circumstanța agravantă bazată pe motive de prejudecată, va fi necesară o analiză detaliată pentru fiecare caz în parte.

Ediția IV a Conferinței a fost organizată cu sprijnul Uniunii Europene, a Consiliului Europei, OAK Foundation, ARC, RO Aid, Urgent Action Funds, Ministerului Federal pentru Afaceri Sociale, Sănătate, Îngrijire și Protecția Consumatorului al Austriei, UNICEF Moldova, și organizațiilor membre ale Coaliției: Fiecare Contribuie pentru Schimbare, Asociația Împotriva Violenței „Casa Mărioarei”, Gender-Centru, Interaction, Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale, Centrul pentru Educație Non-formală „Diversitate”, Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane, Ophelia, Femei pentru Femei și Stimul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP/Facebook

Procuror din Chișinău, demis după ce ar fi hărțuit sexual o studentă aflată la stagiul de practică 

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a demis astăzi, 4 decembrie, un procuror acuzat că ar fi hărțuit sexual o studentă aflată în stagiu de practică. Este vorba despre Igor Buliga, care activa în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Rîșcani.

Potrivit unui comunicat emis de CSP, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat o cauză disciplinară inițiată în privința procurorului Igor Buliga, din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Rîșcani. Aceasta are la bază un demers formulat de membrul CSP, Andrei Cebotari, care s-a autosesizat din oficiu urmare a informațiilor apărute în spațiul public privind comportamentul lui Buliga față de o studentă aflată în stagiul de practică profesională, calificată oficial drept hărțuire sexuală.

După examinarea materialelor cauzei, contestațiilor depuse și audierii părților implicate, Consiliul Superior al Procurorilor a recunoscut vinovat procurorul Igor Buliga de comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 38 lit. f) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, constând în manifestarea unei atitudini nedemne și a unui comportament contrar normelor de etică profesională față de o persoană aflată în subordinea sa temporară. CSP a constatat că acțiunile procurorului vizat au adus atingere onoarei profesionale, demnității funcției și prestigiului instituției Procuraturii, încălcând prevederile Codului de etică al procurorilor și standardele de conduită impuse de lege”, se arată în comunicat.

Astfel, membrii CSP au decis sancționarea lui Igor Buliga cu eliberarea din funcție.

NAC room

Rusia nu poate învinge Europa, „Planul B” nu există, iar Moldova – va fi ajutată: Ce au discutat miniștrii de Externe ai țărilor NATO la Bruxelles

La sediul NATO din Bruxelles, pe 3 decembrie, s-a desfășurat reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice. Pe agendă s-au aflat sprijinul pentru Ucraina, perspectivele încheierii războiului și intenția de a majora cheltuielile de apărare până la 5% din PIB. Corespondentul NM, Kirill Sajin, care se află la Bruxelles, explică ce spun oficialii NATO despre negocierile de pace, dacă Rusia este pregătită pentru un război cu Europa și cum poate Alianța contribui la contracararea amenințării dronelor în Europa și în Moldova.

Reuniunea miniștrilor

Miniștrii de externe și ai apărării din statele NATO se reunesc periodic între summiturile Alianței, pentru a discuta evoluțiile curente, problemele-cheie și progresele înregistrate în realizarea obiectivelor strategice. Reuniunea din 3 decembrie a fost una intermediară, între summitul NATO de la Haga și viitorul summit de la Ankara, programat pentru 2026.

La conferința de presă desfășurată în ajunul reuniunii ministeriale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat principalele teme de pe agenda ședinței: războiul din Ucraina, schimbările în spectrul amenințărilor și provocărilor de securitate pentru statele Alianței, precum și creșterea investițiilor în apărare până la 5% din PIB.

După reuniune, miniștrilor de externe ai țărilor NATO li s-au alăturat ministrul de externe al Ucrainei, Andrei Sibiha, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pentru o discuție separată. În cadrul acesteia au abordat necesitățile actuale ale Ucrainei și livrarea de armament prin programul PURL, prin intermediul căruia au fost deja mobilizate 4 miliarde de dolari.

Situația de pe front

În ajunul reuniunii, un reprezentant de rang înalt al NATO, care a dorit să își păstreze anonimatul, le-a vorbit jurnaliștilor despre situația actuală de pe câmpul de luptă. El a atras atenția asupra încetinirii înaintării trupelor ruse în Pokrovsk și Mirnograd și a infirmat declarația Moscovei privind capturarea completă a Pokrovskului. Potrivit acestuia, forțele ruse controlează aproximativ 95% din teritoriul orașului, în timp ce Ucraina își păstrează capacități limitate pentru mici incursiuni în partea de nord – situație care împiedică Rusia să obțină un control total. Expertul a precizat că, dacă Pokrovsk va fi capturat integral, Rusia va putea folosi orașul drept bază logistică și punct de sprijin pentru operațiunile cu drone.

Potrivit sursei, pierderile medii zilnice ale trupelor ruse în luna noiembrie au ajuns la aproximativ 1,1 mii de persoane, față de 1 mie în octombrie, fiind a treia lună consecutivă de creștere. Numărul total al celor uciși și răniți de partea Rusiei ar putea depăși 1,15 milioane de persoane. El a mai precizat că, în luna noiembrie, Rusia a lansat peste 5 mii de drone de atac, dintre care o parte au încălcat spațiul aerian al Moldovei și României.

În același timp, Ucraina a lovit obiective strategice importante. Reprezentantul NATO a evitat să le evalueze eficiența, dar a atras atenția asupra faptului că veniturile Rusiei din sectorul energetic au fost mai mici decât cele prognozate, iar autoritățile de la Moscova au majorat taxele. „Ținând cont de toți acești factori, nu mă aștept la o pătrundere majoră a liniilor defensive ucrainene în lunile apropiate”, a concluzionat expertul NATO.

Negocierile de pace

În ultimele săptămâni, tema centrală a rămas negocierile de pace, a căror ultimă rundă a avut loc pe 2 decembrie, la Moscova, în ajunul reuniunii ministeriale. Comentând discuțiile, Mark Rutte a declarat că Alianța salută eforturile Statelor Unite și este convinsă că inițiativele diplomatice constante vor contribui, în cele din urmă, la restabilirea păcii în Europa. „Doar o singură persoană din întreaga lume a reușit să deblocheze situația în problema războiului din Ucraina – aceste este președintele SUA, Donald Trump”, a declarat el, adăugând că NATO menține un contact permanent cu negociatorii americani.

Potrivit secretarului general al NATO, încheierea păcii nu este un proces rapid, iar oricărui acord de pace îi preced negocieri etapizate. Mark Rutte nu a oferit jurnaliștilor detalii despre recenta întâlnire dintre trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, menționând că dezvăluirea acestora „ar putea complica negocierile”. Totodată, el a precizat că prima versiune a planului de pace, formată din 28 de puncte, este deja „depășită” și a servit doar ca punct de plecare, iar „aspectele legate de NATO în acordul privind încetarea războiului vor fi discutate separat”.

În același timp, Mark Rutte a declarat că NATO nu intenționează să reducă sprijinul acordat Ucrainei în timpul negocierilor. La întrebarea unui jurnalist dacă Alianța are un „plan B” pentru cazul în care SUA vor înceta să furnizeze arme Ucrainei, el a răspuns că acest lucru nu este necesar. „SUA au confirmat că sunt gata să furnizeze Ucrainei armamentul necesar, dacă țările europene își vor asuma partea financiară. (…) Nu am motive să cred că trebuie să ne pregătim pentru un astfel de scenariu”, a explicat secretarul general al NATO.

La NATO există speranța unei finalizări de succes a negocierilor, însă Alianța intenționează să continue să contracareze Rusia. Potrivit lui Mark Rutte, Ucraina va continua să fie aprovizionată cu armament, sancțiunile economice împotriva Rusiei vor fi intensificate, iar „flota din umbră” va fi vizată în continuare. „Toate acestea, împreună, creează presiune asupra Rusiei, iar noi o vom intensifica la fiecare oportunitate. Toți aliații sunt extrem de motivați să obțină un rezultat”, a adăugat el.

Este Rusia pregătită să lupte cu Europa?

Alianța Nord-Atlantică continuă să considere Rusia o amenințare semnificativă, remarcând că Kremlinul „demonstrează un comportament tot mai iresponsabil”. Potrivit lui Mark Rutte, este vorba despre încălcări repetate ale spațiului aerian al țărilor NATO, atacuri cibernetice și utilizarea navelor de recunoaștere. „Aceste incidente subliniază necesitatea de a rămâne vigilenți. Trebuie să continuăm să reacționăm cu forță, unitate și hotărâre”, a declarat el.

De menționat că, înaintea întâlnirii cu negociatorii americani din 2 decembrie, Vladimir Putin a declarat că Rusia nu intenționează să intre în război cu țările europene, însă „este pregătită pentru el chiar acum”. „Nu avem de gând să luptăm cu Europa, am spus asta deja de o sută de ori. Dar dacă Europa, brusc, va dori să lupte și va începe, suntem pregătiți chiar acum”, a spus el.

Potrivit unui înalt oficial NATO, care a solicitat să-i fie păstrat anonimatul, Vladimir Putin nu este, în realitate, pregătit pentru un război cu Europa. „Cred că Putin înțelege: NATO este unită și angajată în apărarea aliaților săi. El conștientizează importanța articolului cinci. Poate să vorbească despre pregătirea de a lupta cu Europa, dar în fapt nu este pregătit pentru asta. Nu este vorba despre lipsa tehnicii militare sau a potențialului, ci despre faptul că NATO apără peste un miliard de oameni. Rămânem cea mai puternică alianță din istorie, iar Rusia nu are suficiente trupe sau capacități pentru a depăși potențialul Alianței”, a declarat sursa.

Lupta cu dronele

O altă temă importantă a reuniunii a fost cea a dronelor, care tot mai des încalcă spațiul aerian al Moldovei și al țărilor UE. Răspunzând la întrebarea corespondentului Jurnal TV, secretarul general al NATO a declarat că Alianța și România vecină coordonează strâns reacțiile la aceste încălcări. „Încercăm să oferim sprijin maxim și, în același timp, să transmitem clar Rusiei că astfel de acțiuni sunt nechibzuite și inacceptabile”, a adăugat el.

Reprezentantul NATO le-a spus jurnaliștilor că Ucraina se află în prima linie a combaterii dronelor și a inovațiilor în acest domeniu, iar Alianța preia această experiență prin centrul JATEC deschis în Polonia, care analizează experiența militară ucraineană. Potrivit lui, experiența acumulată de Ucraina completează rapid baza de cunoștințe a NATO, iar în timp aceste informații vor putea fi împărtășite și altor parteneri, inclusiv Republicii Moldova. El a adăugat că un cadru potrivit pentru acest schimb ar putea fi cooperarea trilaterală dintre Ucraina, Moldova și NATO, întrucât Moldova se confruntă în prezent cu multe dintre provocările pe care Ucraina le-a depășit cu succes în ultimii zece ani.

Majorarea finanțării

O altă temă esențială a reuniunii a vizat creșterea cheltuielilor statelor NATO până la nivelul de 5% din PIB. Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, Alianța a înregistrat deja „progrese tangibile” în această direcție. „Acesta este doar începutul unui drum lung și nu ne putem culca pe lauri. Trebuie să menținem pulsul și să cerem unii de la alții responsabilitate pentru a proteja un miliard de cetățeni. Creșterea investițiilor va fi cu adevărat eficientă doar dacă oferta va corespunde cererii, de aceea trebuie, de asemenea, să ne sporim rapid capacitățile de producție”, a spus el.

Mark Rutte a adăugat că cheltuielile în mărime de 5% din PIB vor permite dezvoltarea capacităților-cheie necesare pentru apărarea colectivă, inclusiv a sistemelor moderne de apărare antiaeriană. „Am confirmat că ajutorul pentru Ucraina este inclus în aceste 5%, deoarece el întărește direct propria noastră securitate. Aliații au împărtășit actualizări ale planurilor lor naționale, subliniind modul în care creșterea cheltuielilor se transformă în îmbunătățiri reale — consolidarea forțelor pe flancul estic și modernizarea tehnicii”, a relatat secretarul general al NATO.

Rezultatele reuniunii

Mark Rutte și-a exprimat speranța în încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina până la următorul summit NATO, care va avea loc în iulie 2026, la Ankara. La finalul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii de externe ai țărilor membre ale Alianței au confirmat angajamentul față de majorarea cheltuielilor de apărare, dezvoltarea producției de armament și consolidarea sprijinului pentru Ucraina.

„În ajunul următorului summit de la Ankara, prioritățile noastre sunt clare. Vom continua să investim în securitate, să întărim industria de apărare și să oferim Ucrainei sprijin pentru ca aceasta să poată rezista în această iarnă grea și în lunile care urmează”, a conchis Mark Rutte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Se dă mită la Primăria Chișinău?/ Pensiile vor crește/ Munteanu, amuzat de drona dusă cu motoblocul

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Premierul, despre drona transportată cu motocultorul: părea comică situația
— 7 persoane reținute sub suspiciunea de corupție. Au loc percheziții
— Pensiile moldovenilor ar urma să fie indexate cu 6,8% în 2026
— Cum se pregătește Chișinăul pentru sărbătorile de iarnă?
— Noi percheziți în dosarul privind pregătirea dezordinilor în masă
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tudor Mardei | NewsMaker

Socialiștii vor taxe de două ori mai mari pentru bănci: inițiativă legislativă

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) propune majorarea impozitului pe supraprofiturile băncilor comerciale până la 25%, față de cota actuală de 12%. Igor Dodon, deputat și lider al socialiștilor, a anunțat că fracțiunea parlamentară a formațiunii a înregistrat un proiect de lege în acest sens și a îndemnat toate forțele politice din Parlament să susțină inițiativa.

În ultimii ani, băncile au înregistrat peste 17 miliarde de lei profit. (…) Considerăm că, în situație de criză, este firesc ca cei care au înregistrat câștiguri record să contribuie mai mult la buget, pentru susținerea economiei și pentru echitate fiscală”, a comunicat Igor Dodon.

Politicianul a menționat că fracțiunea PSRM a înregistrat în Parlament un proiect de lege care propune:

  • introducerea unui impozit pe venit de 25% pentru instituțiile financiare bancare și nebancare pe parcursul perioadei 2025-2027;
  • excluderea impozitului în mărime de 6% pentru dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente din motivul aplicării astfel de măsuri în mod egal în raport cu persoanele nerezidente și asigurarea creșterii volumului depozitelor bancare de la persoanele fizice rezidente.

Practica impozitării suplimentare a supraprofiturilor instituțiilor financiar-bancare și companiilor energetice există deja în mai multe țări europene, precum Portugalia (se aplică taxă de 33% pe supraprofiturile băncilor și companiilor energetice), Spania (+1,2% impozit pentru companiile energetice și +4,8% pentru bănci), Italia (taxă de 50% pe supraprofiturile băncilor și 25% pe veniturile suplimentare ale companiilor energetice), România (+1,5% impozit pentru companiile energetice). Îndemnăm toți deputații, inclusiv din majoritatea parlamentară, să susțină acest proiect în interesul cetățenilor și al economiei naționale”, a adăugat liderul PSRM.

Pentru a fi adoptat, proiectul de lege trebuie să fie votat de cel puțin 51 de deputați. Fracțiunea socialiștilor are în actuala legislatură doar 17 parlamentari.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Atacurile sunt descalificante”. Perciun, despre modificările care pot prelungi mandatul rectorului UTM

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că modificarea propusă la Codul Educației, prin care unui rector i s-ar putea acorda un al treilea mandat în cazul în care universitatea a absorbit o altă instituție, prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”. Reacția vine în contextul criticilor aduse propunerilor de modificare a Codului Educației, în urma cărora rectorul UTM Viorel Bostan, care a candidat pe lista PAS la parlamentare, ar putea obține un al treilea mandat. NM a încercat să obțină un comentariu de la reprezentanții UTM. Instituția nu a răspuns la apelurile redacției.

Perciun a declarat că „modificarea propusă la Codul Educației nu spune altceva decât faptul că Senatul, în componență extinsă — cu tot cu reprezentanții instituțiilor absorbite — poate decide să-i ofere un ultim, al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție”.

„Decizia de a acorda acest privilegiu aparține Senatului și este crucială inclusiv pentru instituțiile care au fuzionat cu alte universități. Atacurile venite din partea unor reprezentanți ai partidelor politice la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante. Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte, nu politicienii”, a spus Perciun.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

Astfel, pe 4 decembrie, într-un comunicat de presă, Ministerul Educației s-a referit la „constituirea unui Centru Universitar la Cahul în componența Universității Tehnice a Moldovei, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu””. „Reprezintă o propunere care continuă să fie discutată cu comunitatea academică din Cahul. (…) Argumentele unei asemenea transformări țin de obiectivul Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, pe termen mediu și lung, menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic din regiune”, a comunicat ministerul.

Potrivit Ministerului Educației, „opțiunea UTM este propusă deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova, UTM dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă”.

Ce prevede în prezent Codul Educației și ce a propus ministerul

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Rectorul este ales de adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decani și șefi de departamente aleși prin concurs, precum și de reprezentanții studenților din senat și consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor.

Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul de lege pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție. Documentul argumentează că este nevoie de continuitate managerială pentru a evita blocaje și întârzieri. Totodată, se precizează că decizia rămâne la comunitatea academică, astfel „al treilea mandat este posibil doar prin votul acesteia”.

Reacții

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 40 de ani contravine principiilor de transparență și democrație.

La rândul său, liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și rectorul UTM, Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”. „Nu, nu este normal ca o universitate de stat, finanțată din bani publici, să se afle în buzunarul familiei Bostan timp de 33 de ani (Ion Bostan: 1992 – 2015; Viorel Bostan: 2015 – 2025+)”, a comunicat Galbur.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în funcția de rector.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: