28 de cazuri de femicid în 2024. Ce face Moldova ca să prevină și combată femicidul

45 de femei au fost ucise pe parcursul anilor 2021 și 2022, iar în 2024 am înregistrat deja 28 de cazuri de femicid provocate de violență în familie, ceea ce constituite o creștere cu 7 cazuri față de 2023. Cu toate acestea, conform Inspectoratului Național de Securitate Publică, au fost înregistrate 35 de omoruri ale femeilor pe parcursul anului, însă nu toate pot fi calificate drept femicid. Aceste statistici au deschis cel de-al treilea panel a Conferinței pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor, ediția IV, organizată de Coaliția Națională „Viața fără Violență” pe 19 noiembrie.

Intitulată „Femicidul nu începe și nu se termină cu omorul unei femei”, la discuție au participat reprezentanta Ministerului Afacerilor Interne, Inna Chiriliuc, secretarul de stat din cadrul Ministerului de Justiție, Stanislav Copețchi, avocata Elena Cojocaru din cadrul Centrului de Drept al Femeilor și consiliera în cadrul Ministerului Egalității din Spania, Laura Cubero. 

De la data de 15 august 2024, în legea 45/2007, femicidul este definit ca: „act de violență împotriva femeilor, inclusiv fetelor, care presupune decesul victimei, ca urmare a infracțiunii de omor intenționat ori a infracțiunii de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, ori a infracțiunii de violență în familie, sau sinuciderea victimei, ca urmare a determinării sau înlesnirii acesteia ori ca urmare a violenței în familie, comise din motive de prejudecată bazate pe gen.”

Totul începe de la statistică
Începând cu 2008, în Spania funcționează Ministerul Egalității, responsabil de elaborarea politicilor menite să reducă inegalitățile de gen și să combată violența domestică și femicidul. În cadrul ministerului activează structuri care analizează datele din mai multe resurse disponibile pentru femeile din Spania și de a combate violența de gen.

Dacă din 2003, datele colectate vizau doar cazurile de violență exercitată de partenerii intimi asupra femeilor, atunci începând cu 2013 statul spaniol a inclus și copiii uciși sau rămași orfani ca urmare a femicidului. Ulterior, conform Convenției de la Istanbul, sfera de monitorizare a fost lărgită pentru a cuprinde toate formele de violență împotriva femeilor. „Aceste cercetări sunt făcute atât la nivel local cât și la nivel european. Din 2003 sunt raportate toate cazurile de femicid, asta ne ajută să vedem imaginea de ansamblu.” 

Statistica femicidului este publică pe site-ul ministerului și poate fi verificată oricând de publicul larg. De exemplu, în 2024, în Spania, au fost înregistrate 40 de victime.

Republica Moldova la capitolul prevenirii
Potrivit Innei Chiriliuc, ofițeră principală în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Republica Moldova dispune de mai multe instrumente pentru a preveni și combate femicidul:

  • ordinul de restricție de urgență,
  • ordonanța de protecție,
  • Centrul de Justiție Familială din Chișinău,
  • luarea la evidență a agresorului.

Potrivit ofițerei, cele mai grave probleme din domeniu sunt cazurile care combină formele de violență și lipsa unui sistem viabil care să reeduce foștii condamnați.

Inna Chiriliuc a povestit despre chestionarul de evaluare a riscurilor de letalitate, care poate ajuta la prevenirea cazurilor de femicid. „Uneori, fiind într-o situație de stres, victima nu-și dă seama de acei factori de risc, însă oamenii legii dotați cu acest chestionar, pot interveni și înlătura agresorul de la locul unde trăiește victima”, punctează Ina Chiriliuc.

Registrul agresorilor este în proces de elaborare și va fi menit să ia la evidență persoanele ce comit acte de violență. „Aceștia vor fi înregistrați timp de un an într-un registru din momentul în care este emis ordinul de restricție de urgență sau ordonanța de protecție. Astfel, în cazul în care persoana își schimbă domiciliul, oamenii legii vor ști cu cine au de afacere”, explică Chiriliuc.

Lipsurile sistemului
Avocata Elena Cojocaru din cadrul Centrului de Drept a Femeilor accentuează importanța specializării în domeniul violenței în bază de gen. „Dacă în fiecare sector de poliție va fi măcar o persoană specializată pe cazurile de violență împotriva femeilor și violență în familie, toți angajații poliției vor alerga la el cu întrebări pe aceste cazuri.”

Avocata a accentuat și importanța specialiștilor în sănătate mentală. „În cazurile de violență în familie și cazurile de femicid este foarte important lucrul psihologilor cu victimele în reabilitarea psihologică”, spune Cojocaru, adăugând că uneori cazurile complexe de femicid sunt lăsate cu vederea.

„Lege mai puțin folosită”
Potrivit secretarului de stat Stanislav Copețchi, legea 137 din 2016, care reglementează reabilitarea și compensarea victimelor infracțiunilor, inclusiv acordarea de compensații, este rar aplicată. „Această lege este insuficient utilizată de practicieni și ar trebui revizuită, atât în ceea ce privește procesul de depunere a cererilor, cât și condițiile care trebuie îndeplinite.” Totuși, revizuirea acestei legi este una din prioritățile Ministerului Justiției.

Termenul de femicid ar putea fi inclus și în Codul Penal, și în Codul Contravențional. „Suntem în proces de modificare a Codului Contravențional și încercăm să adăugăm prevederi legate de violența în familie. Acest proiect ar putea completa inițiativa legislativă pe care o avem deja în lucru”, a declarat oficialul. Totuși, specialistul subliniază că, deși există deja circumstanța agravantă bazată pe motive de prejudecată, va fi necesară o analiză detaliată pentru fiecare caz în parte.

Ediția IV a Conferinței a fost organizată cu sprijnul Uniunii Europene, a Consiliului Europei, OAK Foundation, ARC, RO Aid, Urgent Action Funds, Ministerului Federal pentru Afaceri Sociale, Sănătate, Îngrijire și Protecția Consumatorului al Austriei, UNICEF Moldova, și organizațiilor membre ale Coaliției: Fiecare Contribuie pentru Schimbare, Asociația Împotriva Violenței „Casa Mărioarei”, Gender-Centru, Interaction, Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale, Centrul pentru Educație Non-formală „Diversitate”, Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane, Ophelia, Femei pentru Femei și Stimul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Performanță pentru Moldova la Olimpiada Internațională de Fizică: elevii au obținut două medalii de argint și două mențiuni de onoare

Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut două medalii de argint și două mențiuni de onoare în cadrul Olimpiadei Internaționale de Fizică ce s-a desfășurat în Paris, Franța, în perioada 17 – 25 iulie 2025.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, medaliați cu argint sunt Alex Secrieru și Darius Graur, elevi la Liceul Teoretic „Orizont” din Durlești, Chișinău, iar mențiunile de onoare au fost obținute de Victor Sandu, elev la Liceul Teoretic „Orizont” din Durlești, Chișinău, și Vadim Arhip, elev la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din Chișinău.

În cadrul celei de-a 55-a ediții a Olimpiadei Internaționale de Fizică au participat 406 elevi din 87 de țări, Republica Moldova fiind reprezentată de 5 elevi și 2 profesori:

  • Darius Graur, elev în clasa a XI-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, mun. Chișinău;
  • Alex Secrieru, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, mun. Chișinău;
  • Victor Sandu, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, mun. Chișinău;
  • Cristian Sochirca, elev în clasa a XI-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, mun. Chișinău;
  • Vadim Arhip, elev în clasa a XII-a, Instituția Publică Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău;
  • Cârlig Sergiu, doctor în științe fizice, Institutul de Fizică Aplicată, Universitatea de Stat din Moldova, conducătorul echipei;
  • Serghei Bâzgan, doctor în științe fizice, Institutul de Fizică Aplicată, Universitatea de Stat din Moldova, conducătorul adjunct al echipei.

Fără taxe de roaming pentru moldoveni în UE, din 2026. Consiliul UE a dat undă verde

Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii Republicii Moldova vor putea folosi serviciile de telefonie mobilă în Uniunea Europeană fără costuri suplimentare. Decizia a fost adoptată astăzi, 25 iulie, de Consiliul UE, vizând integrarea Moldovei în zona „Roam like at home” („Roaming ca acasă”). O decizie similară a fost luată pentru Ucraina pe 14 iulie.

Astfel, moldovenii aflați în UE, dar și cetățenii europeni care călătoresc în Moldova, vor putea efectua apeluri, trimite mesaje și utiliza date mobile fără tarife de roaming. De asemenea, se garantează aceeași calitate și viteză a serviciilor mobile ca acasă, iar apelarea serviciilor de urgență va fi gratuită.

„Decizia privind Moldova va sprijini integrarea economică treptată a țării în piața internă a UE – unul dintre obiectivele Acordului de Asociere semnat în 2016”, se menționează în comunicatul emis de Consiliul UE.

În prezent, cetățenii și companiile moldovenești beneficiază deja de tarife de roaming reduse datorită unui acord încheiat în 2024.

Decizia privind eliminarea tarifelor de roaming va intra în vigoare pentru ambele țări pe 1 ianuarie 2026.

(VIDEO) Un dezvoltator din Chișinău a lansat un joc-simulator despre munca unui controlor de troleibuz

Un troleibuz moldovenesc a fost recreat într-un joc video, unde personajul principal este un taxator. Dezvoltatorul din Chișinău, Vadim Andreev, a conceput un simulator în care persoanele pot vinde și verifica bilete, controla fluxul de pasageri și chiar să facă față celor care nu plătesc pentru călătorie. Pentru o experiență completă, jocul redă detalii caracteristice țării noastre: trasee cunoscute, priveliști stradale, denumiri și afișe utohtone, bancnote și abonamente pentru transport. Dezvoltatorul a povestit cum i-a venit ideea de a crea proiectul „Troleu”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Андрей Мардарь/ NewsMaker.md

Ministerul Justiției, precizări după eliberarea lui Platon: „Nu minimalizează șansele de extrădare”

Ministerul Justiției susține că eliberarea pe cauțiune a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, reținut anterior în Regatul Unit, „nu minimalizează” șansele de extrădare în Republica Moldova. Potrivit instituției, aceasta este o măsură preventivă care nu influențează procedura de extrădare.

Ministerul Justiției a menționat că cererea de extrădare pe numele lui V. Platon, în adresa autorităților britanice, a fost transmisă de Ministerul Justiției la 14 mai 2025. Cererea vizează trei cauze penale care actualmente sunt pe rolul instanțelor de judecată. O cerere de extrădare a aceleiași persoane a fost transmisă și din partea Procuraturii Generale. În baza acesteia, la 13 martie 2025, V. Platon a fost reținut de autoritățile britanice.

Cele două cereri de extrădare au fost conexate și vor fi examinate într-o singură procedură. Astfel, instanțele britanice urmează să pronunțe o decizie privind extrădarea în perioada 24–28 noiembrie 2025.

Amintim că Veaceslav Platon a fost reținut în Marea Britanie pe data de 14 martie. Procuratura Generală anunța la acea vreme că autoritățile de la Chișinău colaborează cu cele britanice pentru a organiza procedurile necesare în vederea extrădării lui Platon în Republica Moldova.

Pe 23 iulie, un tribunal din Londra a fost de acord cu eliberarea lui sub cauțiune, pentru 330 de mii de lire – echivalentul a circa 7,4 milioane de lei. Procurorii britanici au comunicat că intenționează, însă, să conteste această decizie, iar în consecință Platon va rămâne în arest până la examinarea apelului într-o instanță superioară. Pe 24 iulie, Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat că este vorba doar despre o „schimbare a măsurii preventive”, iar decizia privind extrădarea urmează a fi luată de autoritățile britanice la sfârșitul lunii noiembrie, conform calendarului stabilit anterior.

Totuși, pe 25 iulie, Veaceslav Platon a publicat mai multe mesaje pe rețelele de socializare, inclusiv o fotografie făcută pe o stradă din Londra, însoțită de comentariul: „Destul de ciufulit, dar nu învins”. Jurnalista Natalia Morari, cu care Platon are un copil, a confirmat pe canalul său de Telegram că mesajul în care Platon anunță că este „din nou” alături de urmăritorii săi a fost scris de omul de afaceri, sugerând astfel că acesta a fost eliberat din arest.

Ulterior, Procuratura Generală a confirmat eliberarea din arest, pe cauțiune, a lui Veaceslav Platon. Potrivit PG, decizia a fost luată după ce acesta a îndeplinit condițiile stabilite de instanță.

***

Platon este cercetat în dosarul penal denumit generic „Laundromat”. Acesta este acuzat de organizarea și conducerea unei organizații criminale și de organizarea pronunțării cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii.

La fel, Platon este acuzat de organizarea abuzului de serviciu săvârșit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, precum și de organizarea fabricării, deținerii și folosirii unor documente oficiale false, săvârșite de două sau mai multe persoane. O altă acuzație pe care procurorii i-o aduc controversatului om de afaceri și politician este organizarea spălării banilor de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari.

Omul de afaceri pledează nevinovat.

Андрей Мардарь/ NewsMaker.md

Platon, reacție după ce a fost condamnat la 24 de ani de închisoare în Rusia: „Niciun sens”

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a reacționat după ce o judecătorie din Moscova l-a condamnat, în lipsă, la 24 de ani de închisoare pentru spălare de bani. Într-o postare publicată pe canalul său de Telegram, Platon a ironizat pedeapsa, susținând că aceasta nu are „niciun sens”.

„La pedeapsa anterioară de 20 de ani s-au mai adăugat încă 4. Niciun sens, doar un motiv în plus să se facă zgomot. Parcă ar fi oameni maturi, dar se ocupă cu prostii”, a scris Platon.

Precizăm că Veaceslav Platon a fost condamnat de către o judecătorie din Moscova la 24 de ani de închisoare, în lipsă, pentru implicarea într-un sistem de spălare de bani prin care ar fi fost transferate ilegal peste 48 de miliarde de ruble (aproximativ 500 milioane de euro) din Rusia în Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale din Moscova, Platon ar fi organizat între 2013 și 2014, împreună cu alți complici, un grup criminal care a efectuat transferuri valutare fictive din băncile rusești către conturile Moldindconbank, folosind documente false.

***

Amintim că în 2023, Veaceslav Platon a fost condamnat la 20 de ani de închisoare cu regim strict, de un tribunal din Moscova, scrie agenția TASS. Potrivit sursei citate, Platon a fost găsit vinovat de retragerea ilegală de fonduri în valută străină din Federația Rusă în valoare de peste 126 de miliarde de ruble. Cazul a fost judecat în lipsa lui Platon, aflat în urmărire internațională.

Potrivit sursei citate, Veaceslav Platon a fost amendat cu 2,5 milioane ruble, chivalentul a circa 28 mii dolari. La fel, instanța a dispus confiscarea proprietăților pe numele lui Platon, în beneficiul statului.

Conform datelor, Platon împreună cu fostul lider al PDM Vladimir Plahotniuc și Alexander Korkin au creat o comunitate criminală pentru a retrage bani din Rusia. Valoarea totală a tranzacțiilor a depășit 126 de miliarde de ruble rusești.

Menționăm că „Laundromat” este cea mai mare operațiune de spălare a banilor prin băncile din Republica Moldova. În cadrul schemei „Laundromat”, din 2010 până în 2013, au fost spălați cel puțin 22 de miliarde de dolari, bani retrași din băncile Federației Ruse. În 2016, în Moldova au fost deschise dosare penale împotriva a 15 judecători care au luat decizii cu privire la așa-numita „spălătorie ruseasc”.

În R. Moldova, Platon este acuzat de organizarea și conducerea unei organizații criminale și de organizarea pronunțării cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii.

La fel, Platon este acuzat de organizarea abuzului de serviciu săvârșit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, precum și de organizarea fabricării, deținerii și folosirii unor documente oficiale false, săvârșite de două sau mai multe persoane.

O altă acuzație pe care procurorii i-o aduc controversatului om de afaceri și politician este organizarea spălării banilor de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari.

Omul de afaceri pledează nevinovat.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: