S-a dat startul înscrierilor în proiectul „Burse pentru formare profesională”

Centrul de Informaţii Universitare anunţă lansarea proiectului „Burse pentru formare profesională”, ediția a X-a, 2020-2021, organizat cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova și susținut de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM.

Proiectul are drept scop susţinerea tinerilor din medii social-vulnerabile din Moldova, prin facilitarea accesului lor la educaţie în instituţiile de învăţământ profesional tehnic din ţară, precum și susţinerea tinerilor motivaţi să-şi continue studiile, prin oferirea suportului financiar şi informaţional necesar şi contribuţia la dezvoltarea lor personală şi profesională.

Bursele în valoare de 12 mii MDL se acordă pentru un singur an de studii şi vor acoperi cheltuielile de masă, cazare şi alte necesităţi ale beneficiarilor. Bursele nu se acordă automat pentru anul următor de studii, dar este posibilă reînnoirea acestora, în bază de concurs, în cazul în care elevii bursieri au absolvit cu succes anul precedent de studii şi în cazul în care partenerul proiectului decide finanţarea proiectului pentru următorul an.

Cei care îşi doresc să intre în posesia unei burse sunt invitaţi să-şi depună dosarele la concurs. La ediţia curentă vor fi oferite 80 de burse după cum urmează:
— 50% pentru beneficiarii proiectului din ediţia precedentă;
— 50% pentru candidaţi noi, care întrunesc condiţiile de eligibilitate.

Condiţii de eligibilitate

Sunt eligibili să aplice în concurs candidații care întrunesc următoarele condiții:

— Sunt studenţi ai anului I în școli profesionale, colegii sau centre de excelență din Moldova, începând cu septembrie 2020, după ce au absolvit gimnaziului în anul 2020,

sau

— sunt bursieri ai ediţiei 2019 – 2020 a acestui program, studenţi în instituțiile de învăţământ profesional tehnic, care candidează pentru reînnoirea bursei.

— Corespund cel puţin unei categorii sociale menţionate mai jos:

  • provin din familii cu venituri modeste
  • provin din familii incomplete (familii monoparentale)
  • provin din familii cu 3 sau mai mulţi copii aflaţi la întreţinere (inclusiv solicitantul bursei)
  • deţin statut de copil rămas temporar sau permanent fără ocrotire părintească
  • tineri cu dizabilităţi

— Demonstrează situaţie academică bună, cu nota medie de la concursul de admitere la școala profesională, colegiu sau centru de excelență nu mai mică de 7,50.

— Sunt cetăţeni ai Republicii Moldova.

Data limită de prezentare a dosarelor este 30 octombrie 2020, până la ora 16:00.

Orarul de primire a dosarelor: luni, miercuri, vineri, între orele 12:00 – 16:00.

Pentru a aplica în concurs, participanții vor întreprinde următorii paşi:

Formularul de aplicare și regulamentul programului pot fi solicitate la sediul Centrului de Informaţii Universitare sau pot fi descărcate de pe http://www.eac.md/ro/

Dosarele de aplicare pentru concurs se vor depune personal sau pot fi transmise prin poştă ordinară (prin scrisoare recomandată „Poșta Moldovei”) la adresa: Centrul de Informaţii Universitare, str. A. Puşkin 16, mun. Chişinău, MD 2012, „Burse pentru formare profesională”.

Coordonator de proiect – Olga Rusu, tel: 068220076, email: [email protected].

Despre proiect
Proiectul „Burse pentru formare profesională” a fost lansat în anul 2010, la inițiativa Fundației Orange Moldova www.fundatia.orange.md. Pe parcursul celor 9 ediții anuale au fost oferite 737 de burse tinerilor din medii defavorizate pentru a-i motiva să obțină o profesie, valoarea totală a acestora fiind de 8.699.000 MDL.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderii europeni vor cere lui Trump livrarea de rachete Tomahawk Ucrainei? Zelenski: „Doresc să-i adreseze o solicitare”

Liderii europeni vor să-i adreseze președintelui SUA, Donald Trump, o solicitare privind livrarea de rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk Ucrainei. Declarația a fost făcută de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, în cadrul unei conferințe de presă din 20 octombrie, după încheierea vizitei la Washington.

Vladimir Zelenski a spus că Trump nu furnizează Ucrainei rachete Tomahawk pentru că nu dorește o escaladare a războiului înainte de summit-ul cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la Budapesta.

Potrivit lui, anume chestiunea rachetelor cu rază lungă de acțiune l-a determinat pe Putin să-l sune pe Trump.

Problema nu este doar ce fel de armament ai, ci și cum îl poți folosi. Desigur, împotriva țintelor militare și în coordonare, dar alegerea acestui drum îți aparține. Am discutat cu liderii europeni imediat după întâlnirea cu președintele Trump. Ei doresc să îi adreseze o solicitare (ca Ucraina să poată folosi rachete Tomahawk -n . r.). Suntem într-o coordonare permanentă”, a adăugat liderul ucrainean.

El a mai subliniat că și țările europene dispun de rachete Tomahawk.

Amintim că, pe 16 octombrie, Donald Trump și Vladimir Putin au avut o discuție telefonică de două ore. În urma conversației, s-a anunțat că cei doi vor avea o întâlnire la Budapesta.

O zi mai târziu, pe 17 octombrie, Vladimir Zelenski a avut o întrevedere cu Trump la Casa Albă, care a avut drept scop obținerea de sprijin militar consolidat, în special rachete Tomahawk. Eforturile, însă, nu s-au încununat cu succes.

Anterior, Trump declarase că a „luat parțial” o decizie privind livrarea de rachete Tomahawk către Ucraina. El a adăugse că nu dorește o escaladare și că, înainte de a lua o decizie finală, ar dori să afle exact în ce scop vor fi folosite aceste rachete și asupra căror ținte vor fi îndreptate.

Și vicepreședintele SUA, J. D. Vance, a confirmat că la Washington se discută posibilitatea furnizării rachetelor Tomahawk Ucrainei, însă decizia finală aparține lui Trump.

***

Tomahawk sunt rachete de croazieră utilizate în principal de Marina SUA pentru atacuri asupra țintelor terestre aflate în adâncimea teritoriului inamic. Lansate de pe nave sau submarine, acestea au o rază de acțiune de până la 2 500 km.

Moldova.org

„A ajutat din milă” o deținută să evadeze. Un angajat al Penitenciarului nr. 13, condamnat la închisoare

Un fost ofițer al Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, în vârstă de 24 de ani, a fost condamnat pentru transmiterea ilegală de obiecte unei deținute și pentru facilitarea evadării acesteia.

Potrivit Procuraturii municipiului Chișinău, tânărul a introdus în penitenciar un telefon mobil cu cartelă SIM, iar două luni mai târziu a ajutat-o pe femeia, cetățeană ucraineană, să evadeze, oferindu-i bani și actul de identitate obținut ilegal din dosarul său.

Judecătoria Chișinău a pronunțat o pedeapsă de trei ani de detenție, din care doi ani vor fi efectuați în penitenciar, iar un an este suspendat condiționat, cu o perioadă de probă de un an. De asemenea, inculpatul a fost privat de dreptul de a lucra în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru patru ani.

Potrivit procurorilor, evadarea s-a realizat prin deteriorarea gratiilor unei ferestre, iar femeia a fost ulterior adăpostită în municipiul Chișinău și sprijinită să se deplaseze în alte localități. În instanță, fostul angajat și-a recunoscut faptele, motivându-le prin „milă” față de deținută.

Precizăm că tânăra de 23 de ani, care a evadat pe 5 iunie din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, s-ar putea afla în prezent în regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale, potrivit Inspectoratului General al Poliției. Ipoteza este în continuare verificată de poliție.

Amintim că tânăra fusese condamnată în martie 2025 la cinci ani de închisoare și la o amendă de 250.000 de lei pentru implicare într-o schemă de escrocherie cunoscută sub numele „Ruda implicată în accident”. Aceasta fusese reținută în toamna lui 2024, fiind acuzată că a acționat ca intermediar în transmiterea sumelor fraudate către rețeaua criminală, și pledase nevinovată în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Maia Sandu îl amenință cu judecata pe Gheorghe Gonța. Jurnalistul: „Îmi cere 100 de mii de lei”

Președinta Maia Sandu a depus o cerere prealabilă împotriva jurnalistului Gheorghe Gonța, pe care îl acuză de răspândirea unor afirmații „mincinoase” și „fără nicio legătură cu realitatea” la adresa sa. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de consilierul prezidențial Igor Zaharov. „Ne vedem la proces”, a comentat Gonța pe rețele.

„A fost depusă o cerere prealabilă împotriva acestui domn pentru minciunile și insinuările pe care le răspândește – afirmații fără nicio legătură cu realitatea”, a declarat Zaharov.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Gheorghe Gonța a declarat că președinta Maia Sandu îi cere despăgubiri morale de 100 de mii de lei pentru prejudiciul de imagine provocat printr-un editorial video publicat recent.

„Prin intermediul avocatului său, aceasta mi-a expediat o cerere prealabilă prin care-mi solicită să dezmint afirmațiile pe care le-aș fi făcut într-un editorial video cu privire la persoana sa, să-mi cer scuze publice, să șterg imaginile video de peste tot unde au apărut și să-i ofer suma de 100 de mii de lei ca despăgubire pentru prejudiciul moral pe care i l-aș fi adus. În caz contrar, scrie în cererea prealabilă, mă va acționa în judecată. Ne vedem la proces”, a scris Gonța pe rețele.

Precizăm că cererea prealabilă reprezintă un pas legal prin care o persoană solicită, înainte de a se adresa instanței, ca autorul unei afirmații false sau defăimătoare să o retragă, corecteze ori să repare prejudiciul de imagine. Dacă Gheorghe Gonța nu va reacționa la această solicitare, președinta Maia Sandu are dreptul să înainteze ulterior o acțiune în instanță.

***

Amintim că, în octombrie 2024, Gheorghe Gonța a demisionat de la postul de televiziune N4, după ce a lansat un apel public împotriva referendumului constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE. În trecut, el a moderat o emisiune realizată împreună cu liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi.

La trei luni după plecarea de la N4, jurnalistul a anunțat relansarea unui talk-show social-politic independent pe YouTube, iar ulterior a lansat o emisiune comună cu jurnalista Natalia Morari. Aceasta a candidat la alegerile prezidențiale și are un copil cu omul de afaceri Veaceslav Platon, cunoscut pentru implicarea sa în schema „Laundromatul rusesc” și cercetat penal pentru mai multe infracțiuni.

Reamintim în acest context că, în iulie 2024, Gonța a declarat că nu exclude o eventuală implicare în politică și chiar că ar putea candida la alegerile parlamentare din 2025. Deși, în final, nu a participat la scrutin, el a declarat public că nu o susține pe președinta Maia Sandu și partidul de guvernământ, pe care îi critică frecvent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Captură video/Ion Ceban/Facebook

După Tarlev și Dodon, și Ceban îi transmite „sfaturi” viitorului premier: „Să nu facă politică”

Primarul general al Capitalei, Ion Ceban, a comentat în debutul ședinței Primăriei de luni, 20 octombrie, discuțiile privind desemnarea lui Alexandru Munteanu de către PAS pentru funcția de prim-ministru. Edilul a declarat că își dorește ca noul guvern să fie format din profesioniști care să lucreze în interesul cetățenilor.

„În curând urmează probabil să fie investit un nou guvern, un nou premier. Se discută foarte mult despre acest lucru. Și foarte mult sper ca noua garnitură guvernamentală să fie una profesionistă, care cu adevărat să se gândească la oameni”, a spus Ceban.

Acesta a adăugat că transmite „un sfat” viitorului premier și miniștrilor, să nu facă politică, ci să guverneze „pentru toți cetățenii în mod egal”. Totodată, Ion Ceban, și-a exprimat așteptările privind colaborarea dintre primărie și Guvern, dorind evitarea blocajelor.

„Voi ruga ca să existe o persoană de contact din partea Primăriei care să colaboreze direct cu reprezentanți ai Guvernului pentru a grăbi implementarea lucrărilor și ca oamenii să nu rămână cu terenurile dezafectate sau proiectele neterminate, mai ales în plină iarnă. Vreau ca viitorul premier să fie cât mai mult bazat pe rațiune, cu o abordare profesionistă și fără blocaje, pentru că muncim pentru oameni și toți locuim în Chișinău”, a declarat Ceban.

Întrebat dacă Blocul Alternativa, din care face parte și Mișcarea Alternativa Națională (MAN), va rămâne în aceeași componență în noua legislatură sau dacă partidele membre vor merge pe căi separate, liderul MAN, Ion Ceban, a evitat să ofere un răspuns clar.

„Toate anunțurile referitoare la activitatea Blocului Alternativa vor fi făcute public de către reprezentanții blocului, în cadrul evenimentelor pe care le vor anunța suplimentar”, a declarat edilul Capitalei.

Precizăm că sfaturi pentru premierul propus de PAS, Alexandru Munteanu, au venit și din partea altor politicieni.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tarlev, ales deputat pe listele Blocului Electoral Patriotic și lider al partidului „Viitorul Moldovei”, a declarat că este dispus să ofere sprijin și să împărtășească din experiența sa viitorului premier. Potrivit lui Tarlev, noul șef al executivului ar trebui să dea dovadă de inițiativă și să construiască un dialog eficient cu toate fracțiunile parlamentare, inclusiv cu opoziția.

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că opoziția nu va susține guvernul condus de candidatul desemnat de PAS, chiar dacă îl consideră pe Alexandru Munteanu „un profesionist” și „un economist bun”.

Amintim că prima ședință a Parlamentului va avea loc miercuri, 22 octombrie 2025, începând cu ora 10:00. În cadrul acesteia, deputații urmează să aleagă organele de conducere și de lucru ale Legislativului și să inițieze procedurile pentru învestirea unui nou Guvern.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Cristina Gherasimov

Presa: Bruxelles-ul discută o aderare „în două etape” pentru Ucraina și Moldova – fără veto, dar cu beneficii

Ucraina și Republica Moldova, alături de alte țări candidate, ar putea fi primite în Uniunea Europeană, dar fără drepturi depline de vot, potrivit unei propuneri discutate în mod informal la Bruxelles, relatează Politico. Măsura, menită să grăbească aderarea înainte de finalizarea reformelor interne ale UE, le-ar retrage noilor state membre dreptul de veto în Consiliul UE, cel puțin pentru o perioadă inițială.

Aceste drepturi ar urma să fie acordate ulterior, după implementarea unor reforme instituționale cheie, precum extinderea votului prin majoritate calificată în mai multe domenii de politică europeană.

„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituționale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice. Extinderea nu trebuie încetinită de blocarea reformelor de către statele membre individuale ale UE”, a declarat președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german, Anton Hofreiter.

Propunerea este susținută de guverne pro-extindere, precum Austria și Suedia, care consideră că acest model ar debloca procesul de aderare, blocat în prezent de opoziția unor capitale, între care Budapesta. Planul apare pe fondul frustrării tot mai mari în statele candidate din Balcanii de Vest și Europa de Est, care, deși au implementat reforme profunde, nu au văzut progrese semnificative spre aderare.

„Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, acum mai bine de 10 ani, în timp ce Regatul Unit a părăsit Uniunea între timp. Este momentul să revitalizăm procesul de extindere”, a spus președintele Muntenegrului, Jakov Milatović.

Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat anterior obiectivul ca Ucraina și Republica Moldova să poată adera până în 2030, mai multe state membre, printre care Franța, Olanda și Ungaria, se opun grăbirii procesului fără o reformă instituțională profundă.

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie, 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Actuala guvernare de la Chișinău susține că Moldova poate adera la UE până în 2028. În prezent procesul de aderare al Ucrainei la blocul comunitar este blocat de Ungaria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: