UE anunță că va acorda încă 52 de milioane EUR pentru a sprijini reziliența, redresarea și reformele pe termen lung în Republica Moldova

Uniunea Europeană va mobiliza o sumă suplimentară de 52 de milioane EUR pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări, în special prin punerea în aplicare a inițiativelor emblematice prevăzute în Planul economic și de investiții al Uniunii pentru partenerii săi estici. Finanțarea va sprijini și punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova.

Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere, a declarat: „UE continuă să colaboreze cu partenerii săi din Republica Moldova pentru a pune în aplicare reforme de lungă durată în beneficiul cetățenilor. Ultimii ani au fost extrem de dificili, resimțindu-se pe deplin efectele pandemiei de COVID-19, ale crizei gazelor și, în prezent, ale războiului Rusiei din Ucraina. Răspunsul poporului moldovenesc la criza refugiaților a fost exemplar. UE a mobilizat rapid sprijin pentru a ajuta Republica Moldova să se ocupe de refugiații ucraineni. De asemenea, suntem hotărâți să accelerăm punerea în practică a Planului economic și de investiții, pentru a asigura redresarea pe termen lung și consolidarea rezilienței acestei țări.”

Asistența financiară nou acordată urmărește să sprijine Republica Moldova în dezvoltarea sa socioeconomică durabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Două acțiuni vor fi finanțate prin programul anual de sprijin pentru 2021:

  • EU4Reforms: prin această acțiune se va sprijini Republica Moldova în punerea în aplicare a reformelor legate de Acordul de asociere UE-Moldova și de zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. Promovarea eforturilor de reformă din Republica Moldova, în special în domeniul bunei guvernanțe, este esențială pentru ca țara să devină un loc atractiv pentru investiții și afaceri. Sprijinul pentru eforturile de comunicare strategică din Republica Moldova va contribui în special la combaterea dezinformării.
  • EU4Recovery and Resilience: prin această acțiune se va contribui la o dezvoltare economică rezilientă, durabilă și favorabilă incluziunii în Republica Moldova, inclusiv prin sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea climatului de afaceri datorită facilitării comerțului și îmbunătățirii capacității de inserție profesională. Se va sprijini, de asemenea, o agendă verde transformatoare pentru Republica Moldova în vederea realizării unei dezvoltări economice durabile.

Context

Acest sprijin suplimentar se adaugă sprijinului actual pe care UE l-a acordat Moldovei în contextul crizei, și anume:

  • 53 de milioane EUR ca sprijin bugetar;
  • 150 de milioane EUR în cadrul Programului de asistență macrofinanciară, ce urmează să fie plătite în lunile următoare;
  • 13 milioane EUR sub formă de asistență umanitară;
  • 15 milioane EUR pentru a sprijini procesarea în condiții demne și eficiente a cererilor refugiaților, precum și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe;
  • 15 milioane EUR pentru a sprijini Misiunea UE de asistență la frontieră (EUBAM), care și-a redirecționat recent activitățile pentru a asista polițiștii de frontieră moldoveni în gestionarea sosirii refugiaților. Misiunea va colabora strâns cu Frontex, care își intensifică prezența în această țară, în urma Acordului privind statutul cooperării în materie de gestionare a frontierelor, semnat la 17 martie 2022 de către UE și autoritățile moldovene.

Pe lângă gestionarea crizei, UE continuă să sprijine recuperarea și reziliența pe termen lung a acestei țări, în special prin intermediul Planului economic și de investiții din cadrul Parteneriatului estic, care vizează să mobilizeze aproximativ 3,4 miliarde EUR sub formă de investiții publice și private pentru cinci direcții emblematice în Republica Moldova: sprijin pentru IMM-uri, facilitarea comerțului, eficiența energetică, conectivitate și dezvoltarea capitalului uman. La 31 martie, în cadrul Planului economic și de investiții, Banca Europeană de Investiții și Republica Moldova au convenit asupra unui împrumut de 150 de milioane EUR pentru conectarea țării la rețeaua transeuropeană centrală (rețeaua TEN-T).

Pentru informații suplimentare

Pagina web dedicată Republicii Moldova

Fișă informativă privind solidaritatea UE cu Republica Moldova

Infografic privind relațiile dintre UE și Republica Moldova

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO Macan și Basta, concert anulat?/Von der Leyen îl încurcă pe Dodon?/Guțul, victima umilirii publice?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

Subiectele ediției:

— Procurorii cer nouă ani de închisoare pentru Evghenia Guțul
— Irina Vlah s-a apucat de rap: „PAS la revedere!”
— Prima săptămână din iulie aduce restricții de circulație în Chișinău
— Bolea, către transportatori: Să iubim oamenii mai mult decât banii
— Cinci polițiști din Edineț, suspectați de corupție. Unul a fost reținut
— Vârsta de pensionare a femeilor din Moldova a crescut cu șase luni
— Fracțiunea PSRM: „Primarul a hotărât să fie împărat. Împarte banii așa cum vrea”
— Activiștii cer anularea concertelor lui Basta, Macan și „Ruki Vverh” la Chișinău
— Ancheta internă de la Spitalul Raional Hîncești infirmă acuzațiile de malpraxis
— Pe urmele altui partid, PSRM a protestat la MAE
— Avertizare hidrologică în toată Moldova: mai puțină apă în râuri

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

NewsMaker

Criza economică din regiunea transnistreană: Victor Gușan a donat €1,8 mln Primăriei Tiraspol

Cel mai mare om de afaceri din regiunea transnistreană, proprietarul holding-ului Sheriff, Victor Gușan, a transferat din contul său personal 35 de milioane de „ruble transnistrene” (aproape 1,8 milioane de euro) către primăria orașului Tiraspolului, în calitate de „ajutor caritabil”. Informația a fost raportată pe 1 iulie de postul local de televiziune TSV, care a mai menționat că, din cauza crizei energetice, orașul se confruntă cu dificultăți financiare serioase.

Televiziunea, citând primarul Tiraspolului, Ilona Turiaeva, a transmis că „banii vor fi folosiți în primul rând pentru rezolvarea problemelor gospodărești”.

Amintim că, anterior, autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene au recunoscut că situația economică este critică și nu au exclus un „colaps financiar și social” în regiune. Problema rămâne aceeași — volumele insuficente de gaz, care a dus la o scădere bruscă a producției și a bugetului local. NewsMaker a relatat ce se știe despre criza din regiune și care sunt prognozele pentru viitor (detalii – aici).

Ambasadorul Poloniei în Moldova: Creșterea cheltuielilor pentru apărare în țările NATO va contribui la securitatea Moldovei și a Ucrainei

Decizia țărilor aliate din NATO de a crește cheltuielile de apărare ale fiecărui stat de la 2% la 5% din PIB va include și sprijin bilateral în domeniul securității și apărării pentru țările partenere ale NATO — Ucraina și Republica Moldova. Declarația a fost făcută pe 1 iulie de ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, în cadrul unui briefing privind declarația summitului NATO de la Haga, desfășurat în perioada 24–26 iunie.

Potrivit lui, majorarea bugetului pentru apărare va permite crearea forțelor și capacităților necesare pentru punerea în aplicare a planurilor de apărare ale NATO. „Cred că e simplu: nu poți face planificare fără bani. De fapt, suntem foarte bucuroși că președintele Zelenski a participat la summit. În cadrul reuniunii Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe, s-a discutat despre situația actuală de pe câmpul de luptă și despre nevoile Ucrainei.”

El a mai adăugat că țările NATO vor lucra la dezvoltarea industriei de apărare, iar Republica Moldova ar putea participa la acest proces.

Ambasadorul a reamintit că, în cadrul summitului, au fost asumate noi angajamente pentru investiții în apărare, astfel încât până în 2035 cheltuielile să ajungă la 5% din PIB. În declarația adoptată se menționează că contribuțiile directe pentru apărarea Ucrainei și a industriei sale de apărare vor fi luate în calcul la estimarea cheltuielilor de apărare ale statelor.

Șefa Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, Mikaela Šimáková, a subliniat că angajamentele și sprijinul politic din partea țărilor membre NATO pentru Republica Moldova rămân neschimbate. „De peste 14 ani, Moldova este un partener vechi și valoros. Colaborarea noastră are loc cu respect deplin față de statutul de neutralitate al Republicii Moldova, ceea ce reprezintă un principiu fundamental al parteneriatului nostru. Sprijinul NATO este oferit la cerere și, prin urmare, reflectă nevoile cetățenilor moldoveni”, a declarat ea.

De asemenea, reprezentanta Alianței a menționat că, în cadrul summitului recent, aliații au transmis un semnal puternic de sprijin politic pentru dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul și cursul politic extern, fără imixtiuni din afară. „Este un sprijin pentru suveranitatea, integritatea teritorială și eforturile de integrare europeană ale Moldovei. Toate acestea rămân în vigoare. Este o mare onoare pentru noi să fim partenerii Moldovei pe acest drum spre o țară mai sigură, mai rezilientă și mai prosperă”, a mai spus Šimáková.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, Valeriu Mija, a declarat în cadrul aceluiași briefing că obiectivul instituției este de a aprofunda și dezvolta cooperarea cu Alianța, care oferă Republicii Moldova pachete extinse de sprijin pentru consolidarea capacităților de apărare.

„Se acordă o atenție deosebită creșterii rezilienței. Parteneriatul dintre NATO și Republica Moldova depășește cadrul strict al securității și apărării — ne concentrăm, de asemenea, pe construirea unei guvernări eficiente, în cadrul programului „Building Integrity”, care promovează integritatea personalului, a membrilor Guvernului și în sectorul de securitate și apărare”, a precizat Mija.

În ceea ce privește cheltuielile Republicii Moldova pentru apărare, secretarul de stat a menționat că, potrivit documentelor strategice, până în 2030 Guvernul ar trebui să aloce 1% din PIB pentru acest domeniu. El a mai declarat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu înseamnă izolare sau lipsă de cooperare cu alte state în domeniul apărării.

Conform declarației summitului de la Haga, ținând cont de amenințările provenite din partea Rusiei și de pericolul constant al terorismului, aliații NATO s-au angajat ca până în 2035 să investească anual 5% din PIB în nevoile esențiale de apărare și în alte cheltuieli legate de securitate.

Aliații vor aloca anual cel puțin 3,5% din PIB pentru a acoperi necesitățile de bază în domeniul apărării, iar până la 1,5% din PIB vor fi direcționate către protejarea infrastructurii critice, consolidarea pregătirii civile și rezilienței, stimularea inovației și întărirea bazei industriale de apărare. Dinamica și structura acestor cheltuieli vor fi revizuite în 2029, în funcție de contextul strategic și de obiectivele actualizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nouă angajați de la M1, inclusiv directoarea nou-numită, se plâng Parlamentului pe conducerea TRM. Reacția lui Țurcanu

Membri ai Consiliului de Programe al televiziunilor „Moldova 1” și „Moldova 2” din cadrul „Teleradio-Moldova” (TRM) susțin că șefia companiei le ignoră atribuțiile. Aceștia au cerut intervenția Parlamentului, menționând că la TRM au fost alocați 137.000 de lei „pentru un „concept” de emisiune aflată deja în grilă din luna martie a anului curent, fără o analiză a conținutului de către Consiliul de Programe și fără organizarea unui concurs de idei”. Directorul TRM, Vladimir Țurcanu, a calificat plângerea drept „o ciudățenie” și i-a acuzat pe membrii Consiliului de inacțiune. Ce ține de bani, Țurcanu a declarat că aceștia au fost alocați „în primul rând pentru pachetul grafic”, în urma unor negocieri directe, în cadrul procedurilor de achiziție. El a precizat că banii au fost alocați înainte ca emisiunea să intre în grilă.

Scrisoarea Consiliului de Programe

Pe 1 iulie, pe online a fost publicată o scrisoare semnată de Consiliul de Programe și adresată Comisiei parlamentare pentru mass-media și comunicații. 

În scrisoare, Consiliul de Programe a declarat că are ca sarcină să examineze proiectele de creație, prezentate în cadrul concursurilor atât de către colaboratorii companiei, cât și de autorii din exteriorul ei, desemnând învingătorul; să evalueze calitatea proiectelor-pilot de emisiuni și a programelor difuzate; să anunțe concursuri de proiecte noi, în conformitate cu necesitățile grilei, atât pentru colaboratorii televiziunii, cât și pentru producătorii autohtoni independenți. 

Consiliul s-a plâns că aceste atribuțiile sunt ignorate atât de directorul general al companiei TRM, cât și de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare, precizând că avizul său nu este solicitat și nu este luat în considerare în procesul de aprobare și finanțare a proiectelor editoriale.

„Un exemplu recent este alocarea sumei de 137.000 MDL pentru un „concept” de emisiune aflată deja în grilă din luna martie a anului curent. Această decizie a fost luată fără o analiză a conținutului de către Consiliul de Programe, fără o justificare clară privind valoarea achitată și fără organizarea unui concurs de idei, fapt ce ridică suspiciuni de cheltuire iresponsabilă a fondurilor publice. Mai mult decât atât, nu ne-a fost oferită posibilitatea de a analiza oportunitatea și relevanța editorială a proiectului, așa cum prevede mandatul nostru”, se arată în scrisoarea Consiliului, care a solicitat să fie analizată această situație în cadrul Comisiei parlamentare și să intervină „pentru restabilirea cadrului legal și a rolului consultativ al Consiliului de Programe în procesul de aprobare a proiectelor de emisiuni”.

Telegram/Index
Telegram/Index

Scrisoarea a fost semnată de către nouă persoane, membri ai Consiliului de Programe, printre care: directoarea generală adjunctă (televiziune) Ecaterina Covali-Cheptanaru, conducătoarea artistică Diana Donică, vicedirectorul departamentului radioteleviziune Leonid Melnic, șeful de secție Victor Scodilo, directoarea Departamentului Moldova-2 Ludmila Vasilache, precum și șefa de subdiviziune în radioteleviziune Tatiana Vlas.

Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a primit scrisoarea Consiliului. Aceasta va fi redirecționată către Consiliului de Supraveghere şi Dezvoltare al TRM. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către președinta Comisiei parlamentare, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Reacția directorului TRM

Directorul TRM, Vladimir Țurcanu, a declarat pentru NewsMaker că a văzut scrisoarea și a cerut să i se confirme autenticitatea acesteia. „Încă nu am primit nicio informație”, a menționat el.

„Referitor la conținut, ce pot să vă spun este că Consiliul de Programe este un consiliu consultativ și toate deciziile se află în dreptul directorului televiziunii, iar trimiterea pe care o fac semnatarii acestei scrisori la modul în care s-a gestionat o situație cu o emisiune este la îndemâna acestui Consiliu să se autosesizeze, să analizeze un program și să ia decizii cu privire la acest program. Deci, ce reclamă semnatarii că ar trebui să se facă, trebuie să facă ei înșiși, așa prevede regulamentul acestui Consiliu de programe. E o ciudățenie ce am văzut, nu există nimic temeinic în a se reclama public. (…) Acest consiliu are prerogativa de a analiza programe și în loc să le analizeze face o scrisoare prin care spune că nu le-a analizat. Directoarea, fiind președinta acestui consiliu de programe, putea în orice moment, în ultimele trei luni, să se autosesizeze, să analizeze programul și să dea un verdict. Așa cum are sarcina să facă cu toate emisiunile care sunt la televiziune. Practic ei își recunosc inacțiunea în privința unui program care a început să performeze”, a comunicat Țurcanu.

Potrivit directorului TRM, semnatarii „s-au apucat de o emisiune care performează – emisiunea „Pe față” realizată de Lucia Vieru”. Țurcanu a adăugat că emisiunea este văzută drept concurentă în raport cu producții realizate în cadrul companiei.

„Doar că noi în continuare vom promova tinerii și oamenii cu vederi moderne. (…) Așa că eu interpretez toate aceste încercări ca pe o rezistență care încă există la TRM dar care, nu am nicio îndoială, va fi depășită prin toate metodele pe care le avem la dispoziție”, a adăugat Țurcanu. „După cum ați văzut, în ultimul an, oamenii care au lucrat mulți ani la televiziune și s-au simțit foarte bine în timp ce în instituție a fost rău încearcă acum să împiedice toate aceste elemente de dezvoltare pentru instituția noastră, ceea ce nu este foarte plăcut pentru că ne-am dori să discutăm despre alte lucruri, profesionale”, a mai spus directorul TRM.

Întrebat pentru ce a fost alocată suma de 137.000 MDL, directorul TRM a declarat: „În primul rând pentru pachetul grafic și am avut, prin achiziții, negocieri directe. E o procedură absolut legală”. Țurcanu a precizat că suma a fost alocată înainte ca emisiunea să apară în grilă.

Un tată i-a salvat viața fiicei sale: Transplant de rinichi reușit la Spitalul Clinic Republican

O femeie de 37 de ani, diagnosticată cu insuficiență renală cronică, a primit o nouă șansă la viață după ce tatăl său i-a donat un rinichi. Intervenția chirurgicală a fost realizată cu succes de echipa de medici de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din Chișinău.

Pacienta, Viorica Gojan, a început tratamentul prin hemodializă în noiembrie 2022, iar în 2024 a fost inclusă pe lista de așteptare pentru transplant.

Potrivit unui comunicat emis de instituția medicală, intervenția chirurgicală a presupus două etape complexe. Prelevarea rinichiului de la donatorul viu a durat aproximativ două ore, iar intervenția de transplant la primitor – circa trei ore.

În prezent, pacienta se simte bine și urmează perioada de recuperare. Atât pacienta, cât și tatăl-donator au fost externați și se recuperează acasă.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: