Operatorul de telefonie mobilă Moldcell a anunțat lansarea aplicației mobile „Virtual PBX”, cu ajutorul căreia, clienții corporativi vor avea posibilitatea să urmărească și să gestioneze apelurile angajaților de pe smartphone-urile de tip iOS și Android.
Virtual PBX de la Moldcell este un serviciu cloud care permite sistematizarea apelurilor primite și redirecționarea lor, înregistrarea conversațiilor pentru o analiză ulterioară mai profundă și îmbunătățirea calității serviciului, etc.
Cu noua aplicație mobilă Virtual PBX de la Moldcell, cele mai populare funcții ale serviciului pot fi utilizate nu doar în interfața web, dar și de pe smartphone, oferindu-i astfel managerului posibilitatea de monitorizare a apelurilor companiei oricând și oriunde s-ar afla.
„Doi ani în urmă, compania Moldcell a lansat serviciul Virtual PBX, o soluție vitală pentru toate companiile care deservesc clienții la telefon, indiferent de domeniul de activitate. Valoarea adăugată pentru activitatea de business a făcut ca această soluție să fie utilizată de tot mai mulți clienți corporativi. Numărul mare de solicitări și situația dificilă în care s-au pomenit companiile din cauza pandemiei, ne-au determinat să oferim și mai multă flexibilitate și comoditate clienților noștri prin lansarea versiunii mobile a serviciului Virtual PBX”, spune Stela Chitoroagă, Director Vânzări Corporative Moldcell.
În aplicație sunt disponibile informațiile de bază despre telefonia companiei. Meniul ”General” arată numărul de apeluri pe care angajații le-au efectuat, primit sau ratat la momentul de față. „Statistica” permite vizualizarea dinamicii tipurilor de apeluri pentru o perioadă anumită a oricărui manager din companie, iar “Istoricul” afișează apelurile companiei și înregistrările.
În plus, aplicația mobilă Virtual PBX permite modificarea setărilor, stabilirea programului de lucru a apelurilor și redirecționarea acestora, adăugarea unui nou utilizator PBX sau modificarea drepturilor celui existent.
Aplicația mobilă „Virtual PBX” de la Moldcell este gratuită pentru toți utilizatorii serviciului, indiferent de tariful ales. Aplicația poate fi descărcată din App Store și Google Play
Un singur candidat s-a înscris la concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. Într-o notă informativă publicată pe 19 iunie, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.
„Această etapă este importantă pentru a asigura un proces corect, transparent și bazat pe participarea publicului”, precizează CSM.
Judecător din 2011, Ion Malanciuc este cunoscut pentru instrumentarea unor dosare de rezonanță, printre care și cauza denumită generic „kuliok”, în care este vizat fostul președinte și liderul socialiștilor Igor Dodon.
În scrisoarea de motivare, magistratul a precizat că participă la concurs „dintr-o convingere profundă privind rolul esențial al Curții Constituționale în arhitectura statului de drept”.
„În contextul unor provocări majore pentru ordinea constituțională, este esențial ca în componența Curții să se regăsească judecători cu o viziune clară asupra valorilor constituționale, cu integritate ireproşabilă şi cu o solidă experiență juridică. Sunt motivat să contribui, prin experiența mea judiciară şi academică, la consolidarea autorității Curții Constituționale ca instituție fundamentală în garantarea supremației Constituției. Cred cu tărie că echilibrul, obiectivitatea şi angajamentul meu față de principiile constituționale pot aduce valoare adăugată activității Curții şi pot servi interesului public”, a declarat Ion Malanciuc.
Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.
Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Maia Sandu, în vizită la Comrat. A discutat cu un grup de profesori și a mers un liceu (FOTO)
|
Președinta Maia Sandu a întreprins pe 19 iunie o deplasare de lucru în Găgăuzia. Șefa statului a fost la Comrat, unde a discutat cu un grup de profesori despre predarea limbii găgăuze și a vizitat Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” – singura școală cu predare în română din oraș.
Maia Sandu, însoțită de Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a participat la o discuție cu un grup de cadre didactice despre modul în care poate fi îmbunătățită predarea găgăuzei – inclusă de UNESCO în lista limbilor în pericol de dispariție – în instituțiile din autonomie. „În cadrul discuției a fost anunțat și un nou program de formare pentru profesorii care predau limba găgăuză în grădinițe”, a menționat președinta într-o postare pe Facebook.
Facebook/Maia Sandu
Șefa statului a vizitat și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din oraș.
„Liceul este un exemplu de instituție modernă, cu condiții excelente pentru elevi și profesori, și a fost renovat cu sprijinul guvernului României și cu susținere de la bugetul de stat”, a precizat ea.
Cetățenii din stânga Nistrului își doresc reconcilierea cu Chișinăul, „fără tensiuni și lozinci ostile”, a declarat liderul nerecunoscut de la Tiraspol, după o ceremonie dedicată celor 33 de ani de la începutul luptelor de la Tighina. Potrivit lui Krasnoselski, pe malul drept nu ar exista aceeași deschidere.
„Se vede asta. S-au adunat mulți oameni astăzi, dar nimeni nu răspândește ură față de vecinul său sau față de oameni de orice naționalitate. Așa ceva nu avem. Dar reconcilierea este o construcție în care trebuie să se împace ambele părți. Eu văd această disponibilitate în Transnistria. Dar în Moldova ea nu există”, a declarat liderul nerecunoscut de la Tiraspol.
Precizăm că pe 19 iunie s-au împlinit 33 de ani de la începutul luptelor de la Tighina — unul dintre cele mai sângeroase episoade ale războiului de pe Nistru din 1992, când forțele de la Chișinău s-au confruntat cu cele din stânga Nistrului, sprijinite de Armata a 14-a a Federației Ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană.
La Chișinău, deputații au ținut, astăzi, un minut de reculegere în memoria victimelor conflictului. „Noi păstrăm permanent această zi ca o zi neagră pentru Republica Moldova”, a declarat deputatul PAS, Boris Morcoci, în plen.
Se estimează că, în urma luptelor de la Tighina, și-au pierdut viața aproximativ 200 de militari și civili moldoveni, iar alți 300 au fost răniți.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Adunării Populare a Găgăuziei, menținând astfel interzicerea folosirii panglicii Sfântului Gheorghe în regiune. Decizia vine după ce, în aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul de atunci au permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii, însă Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat această hotărâre în instanță și prevederea a fost anulată.
Potrivit CSJ, pe 6 mai 2022, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat în instanță o parte din legea adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie 2022. Oficiul a cerut anularea prevederilor care permit folosirea panglicii Sfântului Gheorghe și care o declară „simbol al gloriei militare”, calificându-le drept ilegale.
Pe 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Comrat a admis acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a anulat ca ilegale prevederile din Legea UTA Găgăuzia din 29 aprilie 2022 care permiteau utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe și declarau panglica „simbol al gloriei militare”. Instanța a constatat că Adunarea Populară a Găgăuziei a permis ilegal aplicarea și purtarea panglicii pe teritoriul regiunii, deși aceasta este interzisă.
La 13 decembrie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a contestat hotărârea Curții de Apel Comrat din 15 noiembrie 2022, depunând un recurs prin care a solicitat anularea integrală a deciziei instanței.
Pe 18 iunie 2025, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis să respingă recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei, declarându-l inadmisibil.
Pe 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare”, inclusiv a panglicii Sfântului Gheorghe. Astfel, începând cu 20 aprilie 2022, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă de la 9000 la 18 000 de lei iar, cele juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.
Iar pe 29 aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a votat un proiect de lege prin care urma să fie permisă utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii. Proiectul urma să fie promulgat de bașcana de atunci, Irina Vlah. Pe 3 mai, Vlah a semnat legea.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că poliția nu va face excepții pentru Găgăuzia și că vor fi aplicate amenzi persoanelor care nu se vor conforma, întrucât legea adoptată la nivel național prevalează asupra celei adoptate de legislativul local.
Pe 8 mai, Curtea de Apel Comrat a suspendat funcționarea legii adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie. Instanța a dispus suspendarea hotărârii până la examinarea cauzei în fond.
În seara zilei de 8 mai, Adunarea Populară a Găgăuziei a emis o nouă decizie, prin care a permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii pe 9 mai
Ediția 2025 a Moldova Digital Summit a oferit o experiență tech fără precedent, în care inovația, businessul și expertiza profesională s-au întâlnit timp de trei zile, la Chișinău. Evenimentul a reunit peste 3000 de participanți din 15 țări – Suedia, Qatar, România, Marea Britanie, Germania și altele – fiind atrași de o agendă axată pe dezvoltarea abilităților digitale, accelerarea afacerilor, atragerea investițiilor, adaptarea infrastructurii și transformarea digitală a guvernării.
Anzhela Kashperuk, Vicepreședintă pentru Dezvoltare Afaceri, Mastercard: „Moldova are deja rezultate remarcabile privind digitalizarea, ceea ce este cu adevărat impresionant. Spre exemplu, 99% din tranzacțiile cu cardurile noastre sunt efectuate contactless, poziționând Moldova printre primele cinci țări la nivel mondial.”
Natalia Corobco, Co-fondatoare, CEO la Francis xGoogle: „La Moldova Digital Summit, energia din sală a fost motivațională, iar eu am fost cu adevărat impresionată de ideile inovatoare și de viziunea strategică pentru viitorul digital al Moldovei, care au fost împărtășite pe parcursul evenimentului. Calitatea speakerilor, a participanților și a organizațiilor reprezentate a fost excepțională.”
Moldova Digital Summit 2025: un summit pentru toți
Summitul a oferit un parcurs adaptat fiecărui profil de participant – de la antreprenori și investitori, la lideri din sectorul public și experți tech. Astfel, cele mai noi tendințe în AI, securitate cibernetică, realitate virtuală și guvernanță digitală s-au întâlnit cu viziunea globală și spiritul antreprenorial într-un adevărat showcase al inovației:
119 speakeri de top din Moldova și de peste hotare,
29 de paneluri pe scena principală,
55 de companii internaționale motivate să exploreze noi piețe,
57 de delegați de business, în căutare de oportunități concrete de investiții în ecosistemul digital moldovenesc,
15 workshop-uri tematice, axate pe soluții concrete și transfer de know-how,
2 sesiuni de pitching dedicate startup-urilor tech în căutare de vizibilitate și investiții.
Un punct de atracție al summitului a fost și zona expozițională de 1500 m², care a oferit o experiență tech memorabilă pentru toate vârstele. Vizitatorii au putut testa tehnologii diverse, experiențe imersive și soluții digitale hands-on – de la semnături electronice eliberate direct la stand, artă generativă creată cu inteligență artificială și demonstrații de realitate augmentată, virtuală și până la aplicații AI.
Moldova Digital Summit pentru Business
Moldova Digital Summit 2025 a oferit companiilor din Moldova oportunități concrete de colaborare și expunere internațională:
Antreprenorii moldoveni au beneficiat de sesiuni de matchmaking, dialoguri cu factori de decizie și schimburi de bune practici,
Companiile au beneficiat de acces la know-how în cadrul celor 15 workshop-uri tematice, care le-au oferit participanților soluții concrete, transfer de cunoștințe și instrumente reale pentru dezvoltarea și extinderea propriilor activități,
Participarea în sesiunile de pitching și în zona Startup Alley a permis startup-urilor moldovenești să atragă atenția investitorilor și partenerilor internaționali,
25 de companii locale și internaționale și-au prezentat produsele și serviciile, stabilind contacte directe cu potențiali clienți și decidenți din industrie,
Semnarea unor acorduri strategice privind cooperarea internațională:
„Parteneriat pentru orizonturi comune” cu Statul Qatar – pentru guvernanță digitală și dezvoltare durabilă
Memorandum de Înțelegere între MITP și Latvian IT Cluster – pentru proiecte comune și promovarea inovației digitale.
Moldova Digital Summit pentru Societate
Digitalizarea devine nu doar un instrument de eficiență administrativă, ci și o punte între stat și cetățean – una care simplifică, economisește și apropie. La Moldova Digital Summit 2025 a fost lansată platforma eDemocrație (edemocratie.gov.md) – un nou instrument digital care aduce cetățenii mai aproape ca niciodată de deciziile publice. De acum, orice persoană poate contribui activ la guvernarea țării, prin depunerea de petiții, solicitări de informații și participarea la sondaje. În doar câteva zile de la lansare peste 1000 de persoane au accesat platforma, iar 586 de cetățeni și-au spus părerea în sondaje privind serviciile digitale precum EVO, semnătura electronică și MDelivery.
Până în anul 2030, Moldova s-a angajat să devină un stat 100% digital. Iar la eveniment, Agenția de Guvernare Electronică a prezentat rezultatele înregistrate după 15 ani de transformare digitală:
Economii anuale de aproximativ 3% din PIB, datorită digitalizării serviciilor publice,
11 miliarde de lei economisiți pentru cetățeni,
30 de miliarde de lei economisiți pentru bugetul public în ultimii 5 ani,
Peste 100.000 de utilizatori activi ai aplicației EVO – platforma one-stop-shop pentru servicii publice digitale,
Peste 100.000 de acte digitale emise, cu plăți online de peste 4 milioane de lei,
Peste 300 de servicii publice digitalizate, dintre care 58 doar în perioada 2024–2025,
63 de tipuri de împuterniciri electronice disponibile.
Moldova Digital Summit pentru Educație
Ultima zi a Moldova Digital Summit 2025 a fost dedicată educației prin tehnologie – Tekwill Expo Day. Ajuns la cea de-a IV-a ediție, evenimentul a reunit peste 1500 de profesori și elevi din întreaga țară, într-un adevărat maraton de sesiuni interactive și demonstrații tech.
Evenimentul a inclus:
Prezentarea unor soluții educaționale moderne, menite să stimuleze interesul pentru disciplinele STEM, ca parte a programelor dezvoltate de Tekwill, ATIC și partenerii lor strategici: „Tekwill în Fiecare Școală”, „Tekwill Academy Kids”, „Tekwill Academy” și „Clubul Tinerilor Makeri”.
„Expoziția generației TEK”, unde tineri cu vârste între 13 și 19 ani au prezentat proiecte reale, aplicații, jocuri educaționale, startupuri și soluții bazate pe inteligență artificială – toate dezvoltate în cadrul competiției Tekwill Junior Ambassadors.
Lansarea unui parteneriat strategic între Ministerul Educației și Cercetării, ATIC și Institutul Național pentru Inovații în Securitate Cibernetică, ce prevede elaborarea primului curriculum național de securitate cibernetică pentru licee, marcând un pas important în adaptarea sistemului educațional la provocările digitale ale viitorului.
Despre Moldova Digital Summit
Moldova Digital Summit 2025 (MDS25), cel mai important eveniment dedicat accelerării digitalizării economiei și consolidării competitivității industriei TIC din Republica Moldova, s-a desfășurat în perioada 5-7 iunie. Organizată sub patronajul Prim-ministrului Republicii Moldova, această platformă strategică de dialog a reunit reprezentanți ai sectorului TIC, autorităților publice, organizațiilor internaționale, startup-urilor, investitorilor, mediului educațional și experți în politici publice. Împreună, aceștia au creat un cadru solid de colaborare pentru a stimula progresul digital și dezvoltarea durabilă a ecosistemului tehnologic din țară.
Organizatori: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării | ATIC | Moldova Innovation Technology Park | Agenția de Guvernare Electronică | Agenția Servicii Publice |Tekwill
Co-organizatori: Agenția de Investiții din Moldova | Startup Moldova | Business Voice
Parteneri strategici: Uniunea Europeană | Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și Agenția Germană pentru Cooperare Internațională (GIZ) | Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) | Banca Mondială | Fondul American pentru Întreprinderi Ucraina-Moldova | Academia de Guvernare Electronică din Estonia | PNUD | Italia | Marea Britanie | Innovate Moldova | UNICEF | UNFPA | Helvetas Moldova | Dorna | Soros Moldova | Agenția Servicii Publice Sponsori:
Platinum: Moldindconbank & MasterCard
Gold: Orange Moldova | International Media Support
Silver: IBM, Amazon Web Services, Dorna
Parteneri media MDS25: Forbes | AGORA | Simpals | Știri.md | Point.md | NewsMaker | Realitatea | Bani.md | FOX CO
„Doi ani în urmă, compania Moldcell a lansat serviciul Virtual PBX, o soluție vitală pentru toate companiile care deservesc clienții la telefon, indiferent de domeniul de activitate. Valoarea adăugată pentru activitatea de business a făcut ca această soluție să fie utilizată de tot mai mulți clienți corporativi. Numărul mare de solicitări și situația dificilă în care s-au pomenit companiile din cauza pandemiei, ne-au determinat să oferim și mai multă flexibilitate și comoditate clienților noștri prin lansarea versiunii mobile a serviciului Virtual PBX”, spune Stela Chitoroagă, Director Vânzări Corporative Moldcell.
