Moldcell a lansat aplicația mobilă „Virtual PBX”

Operatorul de telefonie mobilă Moldcell a anunțat lansarea aplicației mobile „Virtual PBX”, cu ajutorul căreia, clienții corporativi vor avea posibilitatea să urmărească și să gestioneze apelurile angajaților de pe smartphone-urile de tip iOS și Android.

Virtual PBX de la Moldcell este un serviciu cloud care permite sistematizarea apelurilor primite și redirecționarea lor, înregistrarea conversațiilor pentru o analiză ulterioară mai profundă și îmbunătățirea calității serviciului, etc.

Cu noua aplicație mobilă Virtual PBX de la Moldcell, cele mai populare funcții ale serviciului pot fi utilizate nu doar în interfața web, dar și de pe smartphone, oferindu-i astfel managerului posibilitatea de monitorizare a apelurilor companiei oricând și oriunde s-ar afla.

 „Doi ani în urmă, compania Moldcell a lansat serviciul Virtual PBX, o soluție vitală pentru toate companiile care deservesc clienții la telefon, indiferent de domeniul de activitate. Valoarea adăugată pentru activitatea de business a făcut ca această soluție să fie utilizată de tot mai mulți clienți corporativi. Numărul mare de solicitări și situația dificilă în care s-au pomenit companiile din cauza pandemiei, ne-au determinat să oferim și mai multă flexibilitate și comoditate clienților noștri prin lansarea versiunii mobile a serviciului Virtual PBX”, spune Stela Chitoroagă, Director Vânzări Corporative Moldcell.

În aplicație sunt disponibile informațiile de bază despre telefonia companiei. Meniul ”General” arată numărul de apeluri pe care angajații le-au efectuat, primit sau ratat la momentul de față. „Statistica” permite vizualizarea dinamicii tipurilor de apeluri pentru o perioadă anumită a oricărui manager din companie, iar “Istoricul” afișează apelurile companiei și înregistrările.

În plus, aplicația mobilă Virtual PBX permite modificarea setărilor, stabilirea programului de lucru a apelurilor și redirecționarea acestora, adăugarea unui nou utilizator PBX sau modificarea drepturilor celui existent.

Aplicația mobilă „Virtual PBX” de la Moldcell este gratuită pentru toți utilizatorii serviciului, indiferent de tariful ales. Aplicația poate fi descărcată din App Store și Google Play

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

moldova1.md

„Toate șansele să vină cu un premiu” vs „Cântecul nu este cel mai reușit”: reacții la câștigul lui Satoshi

După ce Satoshi a câștigat Finala Națională Eurovision 2026 cu piesa „Viva, Moldova!”, pe online au apărut mai multe reacții. Unii cred că interpretul are „toate șansele să vină cu un premiu acasă” și că artistul „este un vulcan de energie, iar acest aspect contează enorm în scenă”. Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Sunt și cei care au reacționat la „comentariile care se plângeau că versurile nu sunt de Eminescu”, menționând că „Eurovisionul nu este un concurs de literatură”. NewsMaker a realizat o sinteză a comentariilor de pe online.

Unii au scris că Satoshi este „artistul momentului în Republica Moldova” și că „nici nu mai contează locul de la Viena”.

Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Un internaut a scris că, deși piesa nu i-a provocat emoții, „diferența mare de voturi față de ceilalți participanți arată clar că publicul a simțit ceva”. 

Menționăm că Satoshi a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și a publicului, în finala națională. În discursul său după câștig, interpretul a spus că este pentru prima dată când participă la un concurs muzical. „Consider că noi avem ce oferi lumii. (…) Vreau să vă mulțumesc pentru suport și pentru încredere tuturor, atât celor din juriu, cât și celor din public”, a menționat interpretul.

Eurovision Song Contest se organizează în acest an pentru a 70-a oară. Ediția jubiliară va avea loc la Viena, Austria, pe 12 și 14 mai – semifinale, și pe 16 mai – finala. Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026 va evolua în prima semifinală a concursului internațional.

Republica Moldova participă la competiția internațională pentru a 20-a oară. Cel mai bun rezultat l-a obținut în 2017, când trupa Sunstroke Project a ocupat locul trei cu piesa „Hey Mamma”.

Медиазона

Presa: un șofer din Moldova – condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia pentru „acordarea de ajutor inamicului”

Un șofer din Republica Moldova a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia într-un dosar privind „acordarea de ajutor inamicului”. Aceasta este prima sentință cunoscută în baza acestui articol, introdus în Codul Penal rus la sfârșitul anului 2024, relatează Mediazona.

Pe 15 ianuarie, Mediazona a relatat că o instanță din orașul rus Smolensk l-a condamnat la 11 ani de închisoare cu regim strict pe cetățeanul Republicii Moldova și al României, în vârstă de 33 de ani, Gheorghe Maroglo.

Maroglo a fost găsit vinovat că, în calitate de străin, a „furnizat ajutor inamicului în activități evident îndreptate împotriva securității” Rusiei. De asemenea, i s-a imputat tentativa de contrabandă cu substanțe otrăvitoare sau explozive, armament sau echipamente, tehnologii și informații științifico-tehnice.

Potrivit sursei citate, bărbatul se ocupa cu transportul de marfă și de pasageri cu autobuzul său, care circula între Moldova, Ucraina și Rusia. Cu puțin timp înainte de începerea invaziei ruse, pe 8 februarie 2022, a fost reținut la un post vamal din regiunea rusă Breansk. Atunci nu a declarat la ieșirea din Rusia rame pentru fotografii, pe care trebuia să le livreze în orașul ucrainean Cernăuți.

Mediazona notează că aceasta este prima sentință cunoscută în baza acestui articol, introdus în Codul Penal la sfârșitul anului 2024.

Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Val de critici, după ce Paula Seling a spus «молодец» la Eurovision Moldova. Cum și-a explicat gestul VIDEO

Pe rețelele de socializare au apărut mai multe critici după ce Paula Seling, interpretă din România și membră a juriului selecției naționale a Republicii Moldova pentru Eurovision, a spus „молодец, Moldova”. Unii au afirmat că Paula Seling a comis o gafă, subliniind că limba oficială a Republicii Moldova este româna și i-au cerut scuze. Alții, ca reacție la criticile aduse interpretei române, au acuzat „fățărnicie” și „ipocrizie”. La rândul ei, Paula Seling a declarat că a fost „un moment total neintenționat” și a cerut scuze în acest sens.

„Felicitări echipei Teleradio pentru un show excepțional, dați-mi voie să spun: молодец (în traducere: bravo), Moldova”, a menționat Paula Seling în discursul său. Menționăm că interpreta din România, câștigătoarea Finalei Naționale Eurovision România 2010, a făcut parte din juriul internațional la selecția națională Republicii Moldova pentru Eurovision 2026.

Reacții pe online

Ce spune Paula Seling

„Am reușit să aduc un moment total neintenționat în fața fraților mei din Republica Moldova. Încercând să fiu drăguță și simpatică, am folosit un cuvânt care mărturisesc că habar nu aveam că este în rusă și habar nu avea că va crea atâta supărare. (…) Intenția mea nu a fost să exprim vreo ideologie politică, intenția mea nu a fost să jignesc pe nimeni. Pur și simplu a fost o situație de om care nu cunoaște foarte bine cuvintele folosite în jargonul stradal, pentru că învârtindu-mă în mai multe cercuri în ultima perioadă în Republica Moldova, lucrând cu mulți muzicieni, am auzit acest cuvânt atunci când se mulțumea și l-am preluat ca atare, gândindu-mă că este ceva drăguț”, a spus interpreta, urmare a valului de critici.

În continuare, ea a venit cu scuze, menționând că își asumă situația. „Da, am greșit. Nu m-am gândit o secundă la conotațiile pe care le poate avea această expresie. Îmi asum lucrul acesta, îmi cer scuze celor pe care i-am supărat cu această încercare de a fi simpatică. Nu mi-a ieșit, am reușit să provoc oameni, dar lucrul din astea se întâmplă într-o viață. Nimeni nu e perfect”, a adăugat interpreta.

În urma selecției naționale a Republicii Moldova pentru Eurovision, s-a decis ca Satoshi să reprezinte Republica Moldova la Eurovision 2026 cu piesa „Viva, Moldova!”. Interpretul a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și a publicului, în finala națională.

Reuters

„Jos mâinile de pe Groenlanda”: în Danemarca au loc proteste pe fondul declarațiilor lui Trump

În Danemarca, mii de oameni au ieșit la proteste pe fondul declarațiilor președintelui SUA, Donald Trump, privind o posibilă instaurare a controlului asupra Groenlandei. Despre acest lucru a relatat agenția Reuters pe 17 ianuarie.

La Copenhaga, protestatarii s-au adunat în fața clădirii primăriei, după care s-au îndreptat spre ambasada Statelor Unite ale Americii. Participanții la acțiune au scandat „Groenlanda nu este de vânzare” și au afișat pancarte cu mesajul „Jos mâinile de pe Groenlanda”, precum și steaguri ale insulei.

Reuters

Demonstrații similare au avut loc și în alte orașe din Danemarca, precum și în însăși Groenlanda.

Amintim că, în ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: