Calitatea apei din Chișinău a devenit motiv de dispută între autorități. În timp ce primarul Ion Ceban susține că analizele arată că apa este sigură pentru consum, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că testele prezentate de Primărie sunt „insuficiente”, deoarece nu includ date despre substanțele petroliere, considerate cele mai periculoase. Oficialul a răspuns public, pe 17 martie, acuzațiilor și apelurilor lansate de edilul capitalei.
Ceban dă asigurări că apa e sigură
Primarul Ion Ceban a scris pe 17 martie, că potrivit analizelor efectuate de specialiștii Apă-Canal Chișinău, nu au fost depistate substanțe periculoase.
„Specialiștii noștri spun că, deocamdată, nu există niciun pericol pentru a fi sistată apa. Am solicitat Guvernului și Ministerului Mediului să fie făcute publice rezultatele tuturor analizelor și probelor prelevate de ei de la început și până la ziua de astăzi. Oamenii trebuie să cunoască și să fie informați”, a declarat Ceban.
Hajder: analizele primarului sunt inutile
Pe de altă parte, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a criticat datele prezentate de primărie, afirmând că acestea „sunt inutile și insuficiente pentru a garanta siguranța consumului de apă”. Potrivit lui Hajder, singurele analize relevante sunt cele efectuate de Agenția Națională pentru Siguranță Publică (ANSP), care monitorizează concentrațiile de substanțe petroliere din râu la fiecare 6 ore.
„Primarul spune că face analize din oră în oră și totul este bine. Poate să le facă și din minut în minut — ele sunt inutile și insuficiente pentru a garanta siguranța consumului de apă. Să folosești niște analize care arată pH-ul apei pentru a lua decizii este extrem de iresponsabil”, a răspuns Hajder.
Ministrul a explicat că anumite zone rămân afectate: „Limita maximă admisă de produse petroliere este de 0,1 mg/l. Datele de ieri seara arată că la Naslavcea concentrația era de 0,2 mg/l, la Cosăuți – 0,2 mg/l, iar la Rezina – 0,3 mg/l. În aceste condiții, nu putem pompa apă în sistem, pentru că ar fi pericol pentru consumatori și contaminarea rețelei ar putea dura între una și două luni.”
Hajder a mai precizat că deciziile privind distribuirea apei se bazează pe responsabilitate și pe protecția sănătății publice.
„Primarul ne somează să dăm apă tehnică la Bălți. O solicitare periculoasă și, din nou, iresponsabilă. Cum garantează primarul că niciun copil sau bătrân sau orice locuitor nu va bea din greșeală apa pe care propune primarul să o pornim în robinete. Mai mult decât atât, dacă dăm acum apă în rețeaua de alimentare, știind că are substanțe petroliere în ea, vom intoxica rețeaua ”, a mai spus oficialul precizând că decizia de a porni pomparea va fi luată doar dacă concentrația va scădea sub limita admisă.
Precizăm că astăzi, angajații Apă-Canal Chișinău au instalat un nou baraj pe râul Nistru, în aval de Stația de Captare Treapta I, pe o lungime de 60 de metri și la o adâncime de un metru, pentru a preveni eventualele impurități. Pe 16 martie fusese instalat un alt baraj impermeabil în același scop.
Până în prezent, pe cursul Nistrului au fost instalate mai multe baraje: două baraje absorbante la Cureșnița-Soroca, două la Arionești-Dondușeni, câte un baraj absorbant la stațiile de captare Cosăuți și Chișinău, precum și două baraje la Coșnița.
Amintim că primarul Ion Ceban a convocat pe 17 martie Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău în contextul situației de pe Nistru. Prin decizia CSE, Guvernul a fost solicitat să publice toate probele și rezultatele de laborator prelevate până în prezent și să explice de ce laboratoarele din Moldova nu au capacitatea de a preleva probe la toți parametrii necesari. Ceban a avertizat că dacă situația apei tehnice la Bălți nu se ameliorează în zilele următoare, pot apărea consecințe grave pe partea epidemiologică, și a anunțat că 40 de tone de apă au fost transmise deja orașului, iar o echipă de specialiști condusă de un viceprimar al Chișinăului s-a deplasat la Bălți pentru a evalua cum poate ajuta administrația capitalei.
***
Reamintim, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Ministrul Mediului a declarat că în Chișinău nu a ajuns această apă.
Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă.
În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru.
Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.
